Centenarul „România 2018”

Marcat la Cusset şi Vichy, Franța printr-un proiect la care au participat peste 500 de persoane

Săptămâna trecută, la Cusset şi Vichy  ( Galeriile  expoziţionale „Arcades” Cusset şi Galeria expoziţională  PIJ Vichy) s-a desfasurat un proiect de valorificare a culturii scrise, vizuale şi muzicale contemporane, într-un preambul al manifestarilor dedicate anului Marii Uniri.

Proiectul, la care au participat în cele 4 zile de desfăşurare, conform organizatorilor francezi, peste 500 de persoane ( elevi ai cercurilor de artă, ai şcolilor, adulţi şi rezidenţi ai unei case de pensionari din localitate) a  cuprins :

– O expoziţie de artă plastică din colecţia Inter Art Aiud cuprinzând 28 de lucrări realizate de artiştii români contemporani: Ana Pantea, Anca Sas, Andor Komives, Andrei Bako, Claudiu Presecan, Dorel Găină, Elena Cristea, Emanuela Zapototchi, Georgiana Cozma, Gheorghe Stirbu, Horvath Attila, Mihaela Bako, Sandor Albert, Stefan Balog, Szemak Zsuzsa, Victor Cacovean
– O expoziţie de artă stradală cu fotografii din Aiud, 25 de lucări (70 x 100 cm) semnate de 5 fotografi aiudeni: Lorincz Zoltan, Lorincz Zoltan jr,, Daniela Stanoiu, Robert Lixandru, Zoltan Balog.

– Un recital de muzică românească contemporană în acompaniament de vioară şi chitară, susţinut de Emilia Moga şi Marius Moga
– O expoziţie inedită curprinzând 27 de fotografii cu Aiudul vechi şi nou, un concept inedit propus de Robert Lixandru
– Prezentare de carte, traduceri literare, lecturi publice din creaţiile a peste 20 de scriitori contemporani români traduşi în limba franceză: “Poeme rătăcite din alt secol / Poèmes égarés d’un autre siècle, 20 poètes contemporains: Gelu Adrian Badea,Andrei Bakó, Diana Bâlc, Iacob Buta, Lucian Buta, Anda Comşa, Liviu Cordea,Katiuşa Cuculescu, Oliviu Florea, Ioan Hădărig, Gabriela Horga, Eugenia Ignat, Casandra Ioan, Nicolae Kömives, Teodor Laurean, Stelian Petrescu, Sergiu-Petrică Paşca, Adrian Stan, Eugenia Tiutiu, Ada Tocaciu. Florilège de poésie roumaine réalisé par Ioan Hădărig. Traduction en français par  / Traducere în franceză de Marcela Hădărig, Dessins / desene de Ștefan Balog.

Au fost citite, în premieră, fragmente din romanul “Blanca” de Aurel Pantea, în traducerea în limba franceză a Marcelei Hădărig.

Invitat   a fost scriitorul Michel Talon, membru al Uniunii Scriitorilor din Franţa. Lansare de albume de artă contemporană: “Aiudul în alb şi negru”, văzut de Robert Lixandru, Stefan Balog, Andrei Bakó, Ioan Hădărig; Stefan Balog, Zoltan Balog – “Viziuni si ganduri” etc.

Vlad Basarab – Arheologia materiei

Palatului Mogoșoaia / Galeria Cuhnia
30 septembrie – 22 octombrie 2017

Primăria Capitalei prin Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” , în colaborare cu Asociația Basarab Art&Science, vă invită sâmbătă, 30 septembrie 2017, de la ora 18.00, în galeria Cuhnia a Palatului Mogoșoaia, la vernisajul expoziției „Arheologia materiei”, semnată Vlad Basarab.

Gestul primordial al Creatorului care a frământat primul bulgăre de lut, este reiterat de om, de milenii. În fapt, dincolo de caracterul său funcțional, bulgărele constituie prima formă de expresie artistică.

Fie că vorbim despre casele din chirpici, în care lutul prelucrat este distribuit în calupi rectangulari sau cilindrici, fie că vorbim despre vase de uz comun, sau de lucrări de artă, bulgărele este originea și legătura dintre constructor, olar, ceramist și sculptor cu materia care trebuie să i se supună. Amprentarea lutului cu spiritul creatorului, este premisa ca obiectul să fie unul durabil.

Cu expoziția de la Cuhnia brâncovenească, artistul Vlad Basarab ne propune un nou experiment prin care materia este purificată, trecută prin focul viu al creației.
Bulgării, ce alcătuiesc o amplă instalație, sunt din lut ars, fie frământați de mâinile artistului și ale echipei sale, fie culeși din natură, din malurile Scroviștei, Limanu sau Piscu, sau, după caz, recuperați din Marea Neagră.În strânsă legătură cu vernisajul expoziției, va fi conferința și atelierul deschis publicului, în care artistul își va ghida interlocutorii să producă vase de lut, contextualizând astfel mult mai larg gestul modelării.

Mădălina Mirea