Foto Inter-Art Aiud cucerește Muzeul de Artă din Cluj Napoca

Muzeul de Artă din Cluj Napoca, instituție de prestigiu din Transilvania găzduiește, în perioada 28 august – 17 septembrie 2017, expozitia Taberei Internaționale de Artă Plastică Inter-Art, Aiud 2017, un proiect care își propune definirea unui spațiu artistic contemporan prin participarea a 40 de artisti plastici din  23 de țări: Albania: Oriola Kureta Semenescu, Bulgaria: Dimitar Velichkov, Plamen Kirilov, Canada: Susie Veroff, Danemarca: Rich Dethlefsen, Egipt: Chadi Salama, Franta: Catherine Chrétien, Germania: Katrin Hamann, Gerd Messmann, Haiti: Patrick Cauvin, Veronica Frisch, Meyer Daphne, India: Vikas Khajuria, Italia: Giuseppe Strano Spitu, Malaezia: Tee Sin Lem, Mexic: Elena Luz Pomar Jimánez, Olanda: Agota Veres, Polonia: Joanna Paljocha, Republica Coreea: Clemens Beungkun Sou, Republica Moldova: Știrbu Gheorghe, Serbia: Miroslav Mandic, Slovenia: Lojze Kalinšek, Turcia: Zümrüt Özmen, Ucraina: Liudmyla Borshosh – Litun, Ungaria: Láng Eszter, SUA: Patricia Goodrich, România: Horváth Gyöngyvér, Ana Pantea, Elena Cristea, Anca Sas, Ecaterina Poca, Mena Zapototchi, Sándor Albert, Andrei Bakó, Mihaela Bakó, Victor Cacovean, Lixandru Robert, Zoltán Balog, Stefan Balog.

Vernisajul expozitiei a avut loc în data de 28 august 2917, ora 18,00, în sălile de expoziții temporare (parter) ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca în prezența organizatorilor taberei și a unora dintre artiștii participanți. Iată scurte fragmente din alocuțiuni rostite: Lucian Nastasă-Kovacs, managerul Muzeului de Artă: “Vă mulțumesc pentru acest efort cultural pe care îl depuneți, este de ce are nevoie România în mod deosebit….Onoarea este de partea muzeului și aș dori să permanentizăm așa ceva pentru că ați realizat, în peste două decenii de activitate,  un produs de mare-mare calitate ”; Florin Gherasim, curatorul expoziției: „Diversitatea de stiluri și tehnici individuale, amprentele unor școli și direcții cultural, nu au împiedicat totuși coagularea pe simeze a unui discurs plastic în a cărui unitate se distinge ca un fir roșu, binefacerea stării de a fi și a crea împreună, importanța schimbului cultural, a circulației ideilor și valorilor, puterea artei de a funcționa ca limbaj universal.”; Ioan Hădărig, director artistic: ”Într-un orășel ca Aiudul, o localitate de tradiție din Transilvania, s-a încercat realizarea unui proiect intitulat INTER-ART, având la bază un principiu care astăzi este pus sub semnul întrebării: multiculturalitatea. Am încercat să pornim de la un element de bază: avem o artă valoroasă, de tradiție, de înaltă calitate. A trebuit să creăm un context în care ea să fie văzută atât într-o dimensiune europeană cât și într-una internațională.” și  Ștefan Balog, președintele Fundației Inter-Art: ”Din punctul meu de vedere această expoziție este una din cele mai frumoase dar și cele mai importante din tot ce am realizat în 22 de ani de existență. Ce m-a emoționat cel mai tare a fost încrederea conducerii muzeului de a ne invita să organizăm o expoziție cu lucrări ce erau încă create în acel moment…”

Cea de-a XXII-a ediţie a Taberei Internaţionale de Artă Plastică Inter-Art, Aiud 2017 s-a constituit într-unul dintre cele mai valoroase şi importante momente ale redefinirii spaţiului cultural actual, într-o structură de artă în care competenţa, valoarea şi multiculturalismul reprezintă caracteristici ale lumii contemporane. Un demers calitativ dar şi alternativ al spaţiului cultural şi artistic autentic. Publicul participant a apreciat valoarea conceptului, noua dimensiune a sălilor propuse pentru acest proiect dar și profesionalismul cu care a fost concepută și prezentată vizitatorilor expoziția taberei aiudene.

Tabăra Internaţională Inter-Art înscrie Aiudul, prin proiectul realizat, în galeria centrelor de cultură contemporană, devenind un important promotor al artelor plastice, al spaţiului artistic, al valorilor culturale şi al actului artistic contemporan.

Expoziția de la Muzeul de Artă din Cluj Napoca se înscrie în demersul curatorial propus de Inter-Art Aiud, prin expozițiile din New York, Washington, Viena, Rabat, Vichy, Bombay, Geneva, București etc. de valorificare și promovare al artei românești în contextul artei contemporane. În proiectul taberei Inter-Art au participat în cei 22 de ani de existență peste 300 de artisti din peste 60 de țări. Tabăra Internaţională Inter-Art Aiud se constituie într-o fenomen alternativ al artei contemporane, într-un concept al valorizării culturale, într-o dimensiune umană constructivă.

Ioan Hădărig
Director artistic Inter Art Aiud

Politics of the Body / Corpul performativ confruntă prejudecățile

 Proiecții BIEFF la MNAC

Vineri, 25 august, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF deschide o nouă serie de proiecții pe terasa Muzeului Național de Artă Contemporană. La granița dintre cinema și performance, BIEFF vă invită la reflecție și empatie, supunând dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui.

Prin prima proiecție din seria Politics of the Body, sub numele The Performative Body, BIEFF atrage atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității, scurtmetrajele selectate explorând problematici acute, de la punerea sub semnul întrebării a normelor sociale privitoare la frumusețe și sexualitate, la căutarea identității și libertății personale, oferind o platformă de exprimare comunităților marginalizate și politizate.

Vă așteptăm la o seară de reflecție și dezbatere, unde prejudecățile sunt confruntate cu curaj, discutate și demontate.

Intrare: 16 lei (costul biletului standard de intrare în muzeu).

La 20:30 vă invităm pe terasă, filmele urmând să înceapă de la ora 21:00. Pentru cei ce doresc să viziteze MNAC înaintea proiecției, programul de vizitare al muzeului se încheie la ora 20:00, fiind recomandat să veniți cu cel puțin o oră înainte.

Filmele proiectate au fost prezentate anterior în cadrul edițiilor BIEFF din 2013 și 2017.

Serie curatoriată de Adina Pintilie
Proiect coordonat de Dan Angelescu
Text curatorial: Diana Mereoiu
Mulțumiri: Romina Banu

Parteneri: MNAC București, Sixpackfilm Austria, Agência da Curta Metragem
Cover photo: The King’s Body (João Pedro Rodrigues), courtesy of Agência da Curta Metragem

Proiectat la Festivalul International de Film Rotterdam, American Reflexxx este un experiment social intens și neliniștitor care forțează limitele dintre voyeurismul pasiv și participarea activă. O prezență androgină (Signe Pierce), într-o rochie albastră mulată, tocuri neon și o mască-oglindă, își face apariția, cu o atitudine provocatoare, într-o plimbare nocturnă prin oraș. Acest performance, documentat de Alli Coates, incită reacții din ce în ce mai puternice și surprinzătoare din partea trecătorilor. Faptul că fața artistei e o oglindă face ca reflexia agresiunii să fie propagată înapoi către privitorul agresiv. Tot astfel, filmul pune în fața noastră o oglindă intransigentă, reflectând latura întunecată a mentalității mulțimii și ușurința cu care se poate ajunge la violență.

Tot un dialog, dar de data aceasta între memoria colectivă și cea individuală regăsim și în The King’s Body, al multipremiatului regizor portughez João Pedro Rodrigues. Sub pretextul unui casting, câțiva bărbați bine făcuți sunt invitați să-și etaleze corpul în fața camerei, să citească fragmente de cronici despre faptele eroice ale primului rege al Portugaliei și să vorbească despre istorie, în vreme ce în spatele lor se derulează pe un ecran imagini ale statuii impunătoare a legendarului monarh. „În scurt timp, pe măsură ce bărbaţii încep să povestească despre propria viaţă, revizitarea trecutului devine un portret viu al vremurilor actuale. Contrastul ironic dintre eroismul legendelor și realitatea acestor bărbați puternici, și totuși atât de vulnerabili, emoționează și ridică tulburătoare întrebări despre relația între istoria obiectivă și cea personală.” (Adam Cook, Cinemascope). Filmul este prezentat cu sprijinul Agência da Curta Metragem.

În Man, artista suedeză Maja Borg, gravidă, reconstituie și se joacă cu reprezentările-clișeu ale masculinităţii, secătuind aceste imagini și stereotipii de sensul lor iniţial. Combinaţia de peliculă Super8 cu animație tip acuarelă pe negativ trasează o paralelă inovatoare și plină de vitalitate între capacitatea organismului de a da naştere unei vieţi noi şi capacitatea artistului de a crea noi sensuri.

Proiectat la IDFA Amsterdam, „(Self)exhibitions este un documentar found footage realizat din filmări personale, ce abordează noi forme de auto-reprezentare şi de expunere a intimităţii noastre pe Internet şi pe reţelele de socializare. Confesiuni și experiențe personale, devenite publice şi expuse pe Internet dau naştere unor noi naraţiuni despre sine, care devin parte dintr-un circuit spontan al imitării, recurenţelor şi replicilor între utilizatori, determinând modul în care ne reprezentăm pe noi înşine. Filmul este rezultatul final al unei serii de clipuri scurte (între 3 şi 5 minute) realizate pentru o instalaţie video de artista spaniolă Florencia Aliberti.” (Festival Scope)

Un mix ludic de documentar şi animaţie, Two Snakes (de Kristin Li) este eseul personal al cuiva dezrădăcinat din ţara natală, care se străduiește să reconcilieze sentimentul de alteritate al expatriatului cu fragmente din moşteniri culturale diverse. Proiectat în cadrul Festivalului Internațional de Scurtmetraj de la Oberhausen, filmul urmărește cum legendele şi istoriile personale se întrepătrund, prin intepretarea, deconstruirea şi rearanjarea poveştii populare chinezeşti a celor doi şerpi, în căutarea identităţii clădite din amintiri şi naraţiuni re-asimilate, în spațiul emoționalo-geografic dintre Chengdu (China) și Montreal. Peiorativ la adresa propriului eu, dar şi conştient de sine, Two Snakes ridică, până la urmă, o întrebare: este posibil de fapt sentimentul de apartenenţă?

Obraznic şi fantezist, de un ludic inteligent și un umor absurd încântător, Flowers and Bottoms, al regizorului grec Christos Massalas, este în cele din urmă o scrisoare de dragoste erotică şi plină de farmec. Într-o cameră întunecată, un spectator anonim se uită la un film compus în întregime din cadre cu flori şi fese, un cadou melancolic din partea unui fost iubit. Dincolo de absurditatea şi suprarealismul asumate, filmul jonglează abil cu relația complexă între observație și exhibiționism, îndemnându-și spectatorii să recunoască roșind că ceea ce e adesea perceput public ca vulgar este tocmai ceea ce, în sinea noastră, considerăm a fi senzual şi adorabil.

Workshop de fotografie documentară: „Seria Fotografică”

În perioada 11-15 septembrie 2017 se va desfăşura workshop-ul de fotografie documentară „Seria Fotografică” cu fotograful Gabriel Amza la schitul Găbud și în satul din apropiere. Workshopul este organizat de Liga Studenților Timișoara în colaborare cu Asociația Miscelaneu.

Pe parcursul perioadei de derulare a workshop-ului, fiecare participant va realiza o serie fotografică cu o anumită temă şi va beneficia de îndrumare din partea trainerului invitat. Vor avea loc discuții legate de fotografie și sesiuni de feedback pentru un portofoliu extins al participanților.

Gabriel Amza este un fotojurnalist și curator român. Colaborează cu NPR si VICE. Are un BA în Jurnalism de la Universitatea de Vest și MFA în Fotojurnalism de la Mid Sweden University. Momentan lucrează la crearea unui Centru de Arte Diverse „MISC’’ în Timișoara.
Website: http://cargocollective.com/gabrielamza și http://www.miscelan.eu

Schitul Sfântul Ioan Evanghelistul se găsește în vecinătatea satului Găbud, pe dealurile pitorești dintre județele Alba, Cluj și Mureș. Este metocul mănăstirii-mamă Oașa și are rostul de a o aproviziona cu tot ce-i trebuie, fiind o adevărată gospodărie înfloritoare. Schitul a devenit în ultimii ani și un centru de reînviere a tradițiilor românești printre tineri, un loc unde se desfășoară tabere de tineret, ateliere de pictură de icoane, conferințe.

Liga Studenţilor din Timişoara se ocupă de câţiva ani cu organizarea workshop-urilor de fotografie pentru tinerii entuziaşti şi talentaţi, precum şi cu organizarea de evenimente social-culturale cu şi pentru tineri.
Aceste workshop-uri au devenit treptat tot mai cunoscute şi mai elaborate. Fotografii care au susţinut de-a lungul timpului aceste workshop-uri sunt nume cunoscute în domeniul fotografiei din România, precum: Dragoş Lumpan, Dinu Lazăr, Mihai Moiceanu, Sorin Onişor şi Andrei Butuman.
Website: http://ligastudentilortm.blogspot.ro/

Înscrieri şi condiţii de participare:
• Fotografii participanţi trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 16 şi 35 ani. Prioritate în selecţie vor avea studenţii sau elevii înscrişi la o formă de învăţământ.

• Workshop-ul este pentru avansați, așadar este recomandat ca fotografii participanți să dețină cunoștințe de bază de tehnică fotografică și să fie stăpâni pe aparatura cu care vin la workshop.

• Pentru înscriere, fiecare fotograf trebuie să trimită până în data de 25 august 2017 prin http://www.wetransfer.com un CV + date de contact + un portofoliu de 20 de fotografii în format .jpg cu latura lungă de 1500 de pixeli + copie/fotografie după carnetul de student/elev (dacă este cazul). Portofoliul trebuie să includă și o serie fotografică constând într-o selecție de 5-10 fotografii. La adresa destinatarului (din fereastra http://www.wetransfer.com) se va completa tabere.foto.tm@gmail.com. Rezultatul selecţiei va fi anunţat până în data de 1 septembrie 2017.

• Selecţia va fi realizată de către Gabriel Amza, în funcţie de portofoliu. Se vor accepta maxim 10 participanţi.

• Cazarea și masa sunt asigurate de Schitul Gădud. Transportul este suportat de către participanți.

• Se va percepe o taxă de participare de 75 lei, care se va folosi pentru pentru a face pachete alimentare pentru gospodăriile din sat care vor face subiectul fotografiilor, pentru a imprima fotografii de la workshop, pentru transport local și alte necesități pentru workshop.

• Participanţii îşi dau consimţământul, prin înscrierea la acest workshop, că acceptă ca fotografiile realizate în cursul workshop-ului sa fie folosite de către Organizator, Liga Studenţilor din Timişoara. Drepturile asupra fotografiilor rămân în proprietatea autorului.

• Fotografiile nu vor fi folosite spre a aduce prejudicii de orice natură organizatorilor sau participanţilor.

• O condiţie aparte legată de participare la acest proiect – având în vedere mediul în care el se va derula – este ca fotografii participanţi să respecte componenta liturgică a programului (participarea la liturghie dimineața) şi să aibă o conduită şi o ţinută adecvată mănăstirii (decență în îmbracăminte).

• Fotografii participanţi pot veni la workshop cu un portofoliu extins de fotografii.

Contact şi informaţii:
E-mail: tabere.foto.tm@gmail.com
Telefon: Claudia 0721 387 349

NOIMA: picturi recente la Karlsruhe

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de înfrățire a orașelor Timișoara și Karlsruhe, Grupul NOIMA, (compus din pictorii Ciprian Bodea, Cosmin Frunteș, Dan Gherman, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu), va reprezenta partea română în cadrul unui eveniment cultural.

Expoziția NOIMA intitulată „Recent Paintings” va fi vernisată pe data de 8 septembrie de la ora 19 în spațiul „V8 Plattform Für Neue Kunst” de pe strada Viktoriastrasse 8, din Karlsruhe.
Grupul NOIMA, a fost fondat în anul 2003 susținând până în prezent peste 30 de expoziții în România, Austria, Germania și Belgia.
Expoziția din Karlsruhe este un eveniment susținut de Primăria orașului Karlsruhe, Primăria Municipiului Timișoara, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, V8 Plattform Für Neue Kunst, Fundația Interart Triade și Galeria 12-14 Contemporary din Viena.

Prietenia dintre Timișoara și orașul Karlsruhe a fost marcată în acest an aniversar de mai multe întâlniri. Astfel în luna aprilie viceprimarul Dan Diaconu a condus delegaţia Timişoarei la această aniversare care a fost marcată în Germania prin mai multe evenimente.De asemenea pentru a celebra prietenia ce ține de un sfert de secol la finalul lunii mai primarul orașului Karlsruhe, Dr. Frank Mentrup cu mai mulți oficiali din orașul german au venit în capitala Banatului, pentru a participa la o serie de evenimente printre care: expoziția de artă contemporană a artistei germane Rosemarie Trockel, de la Muzeul de Artă, instalația și performance-ul pregătite de artistul Adrian Florea, împreună cu studenții de la Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, lectura autoarei Hedi Schulitz, numită „Femeia din umbră – o poveste familială din Karlsruhe” la Casa Adam Müller Guttenbrunn, deschiderea oficială a primei ediții a Zilelor Culturii și Economiei Germane în Banat, acompaniată de un concert al Orchestrei Filarmonicii Banatul.

Evenimentele culturale prezentate anul acesta în cele două orașe sunt premisa viitoarelor colaborări din domeniul cultural mai ales în contextul 2021, anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Dóczy Berde Amál – Selecție din operă

Cuvânt de deschidere: Dr. Lucian Nastasă Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca,
Székely Sebestyén György, curatorul expoziției, directorul Galeriei Quadro

Vă invităm cu drag sâmbătă, 12 august 2017, ora 18:00 la vernisajul expoziţiei „Dóczy Berde Amál – selecție din operă”, care va avea loc la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30).

Începutul carierei artistice a pictoriției Dóczy(né) Berde Amál (1886, Cățcâu – 1976, Cluj) a fost marcat de acea scrisoare pe care fetița de cinci ani a scris-o îngerului, cerându-i o pensulă pentru Crăciun. Din anul 1900 s-a păstrat o serie de studii după natură, realizate în acuarelă, care dau dovada unui talent ferm, unui colorit curajos, compunere proaspătă și observație aprofundată a realității. După obținerea unei diplome de pedagog, tânăra își continuă studii de artă în școli private la München (1913), Cluj (1915–1918, sub îndrumarea lui Ács Ferenc) și Baia Mare (unde beneficiază de corecturile lui Thorma János și Réti István).

Artista și-a deschis prima expoziție personală în anul 1913 la Aiud, unde a activat ca profesor în perioada 1919–1921. S-a măritat, născând doi băieți, însă pe lângă viața de familie, și-a construit opera artistică în mod perseverent, fiind una dintre puținele femei din prima jumătate a secolului XX care a reușit împăcarea carierei artistice cu ceea ce se considerau obligații tradiționale ale femeilor. Arta sa a fost integrată în viața de familie, pictând adesea scene de familie și folosind membrii familiei (mama, sora – scriitoarea Berde Mária, cei doi băieți) drept model.
Din 1919, participă la expozițiile colective ale artiștilor din Transilvania, expune la Salonul Oficial din București şi își prezintă regulat lucrările în expoziții personale în orașe din Transilvania, precum și la Debrețin și Budapesta.
Arta ei a fost marcată de pictura plein air băimăreană și de tradiția scenelor de gen specifică artei müncheneze. Caracterul picturii sale este determinat de riguroasele peisaje montane, portretele intime și pline de caracter realizate în cercul familial, precum și compozițiile etnografice, în care se simte deopotrivă adularea fovistă a culorii, dar și un respect documentarist față de tema dată.
În cronica expoziției ei personale care a apărut în revista Pásztortűz în anul 1922, cronicarul,care s-a semnat cu monograma B.M., o numește pe pictoriță ca fiind cel mai tânăr membru a Școlii de la Baia Mare și cea mai caracteristică reprezentantă a „pictura cromaticii înflăcărate”.

Putem afirma cu certitudine că Dóczy Berde Amál a realizat una dintre operele cele mai impunătoare ale artei transilvane a secolului XX, chiar dacă arta sa ne este cunoscută într-o proporție destul de mică și nici expoziții retrospective sau monografie nu au contribuit în ultimele decenii la o mai bună cunoaștere. Prin titlul expoziției, „selecție din operă”, recunoaștem că descoperirea operei este încă în desfășurare și unele perioade din activitatea sa de peste cinci decenii sunt aproape necunoscute. Însă, și acestea sunt suficiente să sugereze că stâm în fața picturilor unei artiste care, deja la începutul anilor 1920, și-a coagulat un univers vizual distins, și care la vârsta de optzeci de ani se exprima încă în tablouri viguroase și proaspete.