Ioan Rusu. Expoziție retrospectivă de sculptură


Muzeul de Artă Cluj-Napoca
10 – 28 august 2016

ioan-rusu-214x300Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 10 – 28 august 2016, expoziţia retrospectivă de sculptură a artistului clujean Ioan RUSU. Căutând să prezinte operele relevante din creaţia de o viaţă a sculptorului, actuala expoziţie cuprinde o selecţie de 40 de lucrări de dimensiuni, tehnici şi materiale variate. Sculpturile se caracterizează printr-un remarcabil simţ al formei, motivele predilecte ale artistului fiind ideile universale şi atitudinile umane.

DSCN9486DSCN9483

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 10 august 2016, la orele 18:00, în sălile de expoziţii temporare (parter) ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezenţa artistului Ioan RUSU şi a criticului de artă Vasile Radu. Din partea muzeului vor fi gazde domnul Lucian Nastasă-Kovács, manager, şi Bordás Beáta, muzeograf.

Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoţia 1965, sculptorul Ioan Rusu (născut în 26 ianuarie 1941, Someşeni, astăzi cartier al Clujului) s-a impus ca fiind unul dintre studenţii preferaţi ai maestrului Romul Ladea. Timp de trei decenii, Ioan Rusu a fost profesor la Liceul de Artă din Cluj-Napoca. Începând din 1965, a participat la numeroase expoziţii judeţene şi naţionale, internaţionale şi de grup, o menţiune specială meritând participarea, în mai multe rânduri, la Bienala de sculptură Dantesca, Ravena. Din 1969 a devenit membru al UAP, având o prezenţă constantă la saloanele anuale ale Filialei Cluj a UAP. De asemenea, a participat la numeroase tabere artistice şi simpozioane de sculptură. A deschis, până în prezent, o serie de expoziţii personale, dintre care menţionăm: Cluj-Napoca (1976), Bistriţa (1979) şi Alba Iulia (1979). A călătorit în străinătate, efectuând mai multe stagii de perfecţionare artistică în ţări precum Italia, Germania, în fosta Uniune Sovietică, Polonia, Austria, Ungaria şi SUA. O parte din lucrările sale au intrat în colecţii particulare şi de stat din USA, Germania, Franţa, Japonia, Italia, Suedia, Austria, Letonia, Olanda, Luxemburg.

Sculptorul şi viața

DSCN9546Într-un anume fel, sculptorul își asumă instinctiv cea mai dificilă sarcină a Creatorului : aceea de-a exprima în tridimensional apogeul artei: „recuperarea” vieții, „recunoașterea” viului. Sculptorul are la îndemână forma, volumul, corpul uman, gestul, mișcarea, textura, culoarea iar, după cum știe să le folosească, tinde să ofere privitorului ”aparența” sau ”esența” vieții. De aceea avem puțin sculptori ale căror drumuri pornesc și se întorc inexorabil la om ca punct final apoteotic al artei lor.

De aceea, Renașterea a pus în centrul preocupărilor sale artistice Omul și relațiile acestuia cu Divinitatea, de aceea, Charles Le Brun pus în centrul Artei clasice Omul, ca sediul ființei unde se întîmplă miracolul vieții sau ca” locul fatal” unde eșuează în zădărnicie utopiile artistice. Veți vedea artiști constipați de propriile lor nefericite încercări, lăsând baltă omul, pentru a călători „prodigios” în spațiile astrale ale unui cosmos imaginat, dar, inuman ; veți vedea artiști căzuți în disperarea unor căutători de labirinturi din suflete, fără ca aceștia să ajungă niciodată în ”centru”, în acel univers care exprimă, prin concretețea sa, omul, ca dimensiune invariabilă a Universului. Arta pornește de la Om, dar, atunci când nu se întoarce la acesta, ea nu rămâne decât un ”reziduu” cosmic, chiar dacă se exprimă printr-o… ploaie de stele !

Vom evoca cu insolența disperată neputința omului de-a se exprima pe sine, aplecat febril cu urechea deasupra pieptului, rătăcind prin „zgomotul” lumii, în căutarea freamătului viului, adulmecând ritmul circadian al inimii, vibrația sufletului încins de cuptorul arderilor sale interioare. Puțini pot fi ”doctori”, ”meșteri mari”, ”calfe” și ”zidari” care vor putea arăta ”pulsația” pietrei, freamătul interior al lemnului din care crește ”cosmogonia” sufletului și corporalitatea vie a omului.

DSCN9478Unul dintre ei este Ioan Rusu (n. 26 ianuarie, 1941, la Someșeni-Cluj) artist care, acum la 75 de ani, poate privi cu încredere… înainte: drumul străbătut, cel al unei jumătăți de carieră, e presărat de oameni, chipuri emblematice și eroi, dar și ”eroi” emblematici ai ființei, chipuri de copii, corpuri febrile de adolescente, maternități vivante, un popor de personaje care au o dimensiune comună: exprimă sentimentele benigne ale vârstelor, puritatea, ingenuitatea, încrederea, solemnitatea, îndrăzneală și aventura tinereții-fiecare dintrea acestea, forme vii prin care se manifestă viața omului.
În urmă cu câțiva ani chirurgii ”i-au dichisit” un ”ceas” la inimă. Stă acum cu urechea aplecat să asculte, în ritmul ticăitului de mecanism, cum curge propria sa viață. Ceea ce a făcut întreaga sa carieră, aplecat asupra omului, preocupat să prindă și să exprime freamătul vieții altor trupuri, acum o face reflexiv asupra sa. În după amiaza acelei fatidice zile de 21 decembrie 1989, să tot fi fost orele 16…în centrul Clujului, am văzut împreună, amândoi, cum a plecat viața din piepturile câtorva dintre noi! A văzut moartea ! De aceea, cred că a încercat mereu să lase prin opera sa chipul multiplicat al vieții.

Critic de artă Radu Vasile

DSCN9464

Expoziţia este deschisă spre vizitare în perioada 10 august – 28 august 2016, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00–17:00.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s