Inventar Antik

Lansare de carte și masă rotundă
Joi, 26 mai 2016, ora 18:00
Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Invitați: Alexandru Antik Sándor, Horea Avram, Diana Marincu
Moderator: Sebestyén György Székely

Avem plăcerea de a vă invita la prezentarea cărții Inventar Antik. Ed.: Sebestyén György Székely și Alexandru Antik, București, Vellant, 2016. Prezentarea de carte, gândită sub forma unei mese rotunde este eveniment însoțitor al expoziției Alexandru Antik Sándor: Visions in the Dark.

Volumul își propune prezentarea creației unuia dintre actorii principali ai artei contemporane românești, a cărui activitate acoperă deja mai bine de patru decenii. Cartea nu dorește să fie o monografie artistică clasică, canonizatoare, ci, dimpotrivă, structura ei își propune să împrumute aspecte inspirate din practicile artistului.

În ultimii ani, Alexandru Antik a abordat, în mod sistematic, problema memoriei și a reconstituirii: multe dintre lucrările sale au fost realizate în genuri efemere (acțiuni, performance, instalații), care adesea nu au fost documentate corespunzător sau analizate de către critica de artă în momentul realizării lor.
Astfel, autorul lor se confruntă cu dificultatea prezentării și, adesea, a reconstituirii contextului în care lucrările au fost realizate și, nu în ultimul rând, a intențiilor care le-au dat naștere. Pornind de la această realitate, capitolul central al volumului (Inventar 1975-2015) este o prezentare cronologică realizată de către autorul însuși, al evenimentelor, lucrărilor și contextelor care au marcat creația sa. Acest Inventar constituie, astfel, un fel de  „ante-monografie” pusă la dispoziția specialiștilor, dar și a publicului larg, și care deschide calea spre noi interpretări.

Această contextualizare este aprofundată de amplul interviu realizat de Sebestyén György Székely.
Inventarul este urmat de două texte critice, semnate de Erwin Kessler (Tehnologia vieţii subiective) și Diana Marincu („Materia nu este un material supus în artă”. Câteva reflecții despre lucrările lui Alexandru Antik din perioada anilor 1980-1990), critici din diferite generații, care, cu mai multe ocazii, s-au ocupat de creația artistului. Aceste texte au fost scrise, însă, având la bază lectura Inventarului.

Volumul de 208 pagini este bogat ilustrat și conține numeroase documente (texte ale unor acțiuni, invitații, afișe, proiecte).

Mimi Ciora – Zâne

Calina Spațiu de Artă Contemporană / http://www.calina.ro
25 mai – 1 iulie 2016

Vernisaj: miercuri, 25 mai, ora 18:00
Curator: Ioana Ciocan

Trăim în Galeria Calina în prezența tainică a Zânelor Mimiene al cărui rol îl descifrăm citind simbolurile lor tatuate. Zânele îndeplinesc o funcție extraordinară și una comună pentru privitor menținând omogenitatea spațiului prin dualitatea lor. Sunt fragmente din universul personal al artistei, univers pierdut, sfărâmat, recompus și populat cu personaje dintr-o epocă mitică. Privitorul plutește printe Zânele Mimiene, participă la ritualuri sacre trecând prin Instalația celor 100 de mâini, care te duce spre Zâna Nălucă. Avem certitudinea durabilă a existenței Zânelor Mimiene și găsim în expoziția Zâne dorința de a ne păstra revelațiile, visele nopții într-un amestec cu realitățile personale, dar și cu visurile încă neîmplinite. Zânele Mimiene se învârt între un steampunk nișat, grafic, cu trimiteri la noile icoane din sfera horror goth (Dansul Ielelor, Gemenele, Flora) și pop culture, cu tatuaje neo-primitiviste și realist-simbolice în stilul Balkan South. Acest dans ancestral ne poartă către o altă dimensiune, în care suntem manipulați fagocitar și din care putem ieși mai buni sau chiar mai înțelepți.

Mimi Ciora are un masterat în Grafică / Univesitatea de Artă și Design, Timișoara. Expoziții: Hydrophila, Muzeul de Arad, (2015); Breakfast of Superheroes, Balamuc, Timişoara (2014); Mimin, Alkmy Lab, Timişoara (2012); Cranium. About Life & Death, Vatra Collective București (2012); Pink Kitty Candy, Femei pe Mătăsari, București (2012); Show of Monster, Cărturești, București (2011); Surreal vs. Expression, Karlsruhe, Germania (2010).

SENS / BERNEA

GALERIA 45
Vernisaj: marți, 24 mai 2016, ora 18:00.

 Comunicat de presă

Filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează în GALERIA 45 (strada Iuliu Maniu nr 45, Cluj-Napoca) expoziția de pictură SENS /BERNEA  – douăzeci și una de picturi din Colecția dr. Sorin Costina.
Expoziția și evenimentul se bucură de sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.
Vernisajul expoziției are loc marți, 24 mai, ora 18:00, în prezența colecționarului, dr. Sorin Costina.

Curatorul expoziției este sculptorul Alexandru Păsat, care a făcut selecția și prezentarea lucrărilor.
Expoziția este prezentată de criticul de artă Oliv Mircea.

Expoziția va putea fi vizitată pe perioada lunilor mai, iunie, iulie, de marți până sâmbătă între orele 13:00 și 19:00.

SENS /BERNEA prin ale sale douăzeci şi una de lucrări din colecţia doctorului Sorin Costina alese de organizatorii expoziţiei îşi dorește să dezvăluie modul în care în spatele şi în interiorul fiecărui mesaj „spiritual” Horia Bernea (1938-2000) pune în mediile materiale vădite şi ascunse ale picturii sale o măiestrie exemplară. Deşi a fost la sfârşitul anilor 60 un susţinător al practicilor artistice ale avangardei, asumându-şi gestul iconoclast care era gândit pentru a servi deopotrivă la înlăturarea a ceea ce era fals şi lipsit de putere, dar şi la punerea în drepturi a ceea ce era puternic, Horia Bernea devine artistul generaţiei sale prin care imaginea îşi întăreşte rostul de loc al epifaniei spiritului devenind, cu fiecare lucrare, şi un loc al epifaniei materiei. Iconofilia sa se întemeiază pe o atitudine faţă de locuri şi de obiecte, principial contemplativă. Acestora (locurilor şi obiectelor) le protejează „aura” simbolică şi pe care, folosindu-se de intruziunea în interiorul lor şi, în general şi de punerea lor în relaţie cu practicile vieţii, le dezvăluie sensul emblematic care le predispune la o deschidere de tip iniţiatic. Horia Bernea face artă pentru a-şi manifesta şi pentru a-şi mărturisi, după cum el însuşi mărturiseşte „bucuriile drumului spre adevăr”.  Pentru artist, după cum chiar el mărturiseşte într-un dialog din 1985: „Interesul pentru peisaj, pentru subiecte tradiţionale a apărut dintr-o nevoie de disciplinare, dar şi din convingerea că aceste lucruri nu s-au golit de conţinut. Asta e un program interior pentru mine” Înţelegem uşor că arta este cunoaştere care se oferă văzului, iar creaţia de artă e un caz special de dezvoltare organică în timp ce, în cazul lui Bernea, gândirea lui plastică oscilează între un naturalism larg şi o concepţie idealistă a limbajului pictural ca pură creaţie. Pictorul face în așa fel încât abstracţia şi semnificaţia să se condiţioneze mutual, pentru el pictura trebuie să semnifice pentru că altfel, limbajul redus la realitatea sa de lucru „nesemnificant” ar deveni inutil şi absurd. Stilul lui Horia Bernea este tocmai maniera de a da limbajului picturii sale, cu toate riscurile pe care acest lucru le comportă, o rezistenţă de unde răsare firesc şi lucid, sensul.

Opera lui Horia Bernea participă la revelarea substanţei unui areal spiritual pe care gândirea şi istoria modernă îl privesc cu interesul celui care vrea să înţeleagă cum moştenirea bizanţului poate fi răscumpărată împreună cu comprehensiunea vitală a spiritului nostru.

SENS / BERNEA este prin această expoziţie un sens întrupat.

Doctorul Sorin Costina şi-a asumat libertatea de a nu gândi şi de a nu trăi precum contemporanii săi: la îndemâna oamenilor şi a vremurilor. Refuzând  somnambulismul, uniformizarea şi colectivismul intelectual, doctorul Sorin Costina a trăit un banchet al muzeului, un convivio în miezul unui model utopic pe care l-a înţeles ca zid de apărare şi ca spaţiu respirabil al propriei lui libertăţi.

Colecţia doctorului Sorin Costina nu trebuie înţeleasă ca un “labirint”, ca o enciclopedie de sensuri ale ordinului vizualităţii ci ca o construcţie realizată pe principiul “arborelui polifonic” care are drept trunchi de susţinere atelierul şi pictura lui Horia Bernea. Ciclurile majore ale creaţiei artistice ale lui Bernea vertebrează iconologic-iconografic şi simbolic colecţia care l-a ajutat pe colecţionar în efortul său de “cunoaştere personală” a misterului artei în general.

Colecţia aceasta “oficiază” în cel mai înalt sens o “întâlnire” care este aşezată sub augurii bucuriei şi ai frumuseţii.

GALERIA 45 găzduieşte pentru aproape două luni, iată, expoziţia SENS/ BERNEA, o expoziţie  care este gândită ca un loc de întâlnire al unei voci profetice care are darul de a spori în privitor facultatea de a citi sensul lucrurilor în spatele imaginii lor.

Reconstituiri istorice cu Raul Poenar la AF XX

Atelierul de fotografie / Ediția a XX-a / 2016
Colegiul Național „Decebal” Deva / joi, 26 mai 2016, ora 18.00

Joi, 26 mai 2016, începând cu ora 18.00, vă invităm la Colegiul Național „Decebal” Deva, în Sala Studio, la cea de a XX-a întâlnire AF. Invitatul nostru este fotograful Raul Poenar care ne va vorbi despre fotografia documentară care reconstituie un eveniment istoric.

Tema: Încă mă lupt / Jurnal documentar
Coordonator: Raul Poenar.

Raul Poenar s-a născut într-o zi de februarie a anului 1985. „Curtea” în care s-a jucat în anii copilăriei se afla la poalele cetăților dacice, find orașul Orăștie. Începuturile fotografice sunt relativ recente, în comparație cu cele ale altor fotografi. A descoperit, în anul 2012, pasiunea pentru fotografie ca o chemare. Atunci a început să lucreze la un proiect de promovare a orașului intitulat „Orăstie.Info”. O dată cu dezvoltarea proiectului a apărut necesitatea de a posta imagini de calitate, ceea ce a adus la achiziționarea primului aparat DSLR. Drumul a fost presărat cu experimente și clișee fotografice. În timp, după multă muncă, în care a învățat reguli compoziționale și diverse șiretlicuri tehnice, imaginile s-au transformat treptat în adevărate fotografii artistice. După ce a „gustat” câte un pic din toate genurile fotografice, așa cum orice fotograf face la început de drum, și-a găsit propriul stil de exprimare în fotografia jurnalistic-documentară, cea de portret și conceptuală. De multe ori, în cadrul experimentelor foto, folosește camere pe film, fiind un împătimit admirator al fotografiei alb-negru tradiționale.

„Încă mă lupt” este un titlu simbolic. Pe de o parte se referă la imaginile de la care vom porni, lupta de-a lungul veacurilor ce caracterizează istoria noastră și, pe de altă parte, lupta continuă a fotografului în încercarea sa de a surprinde cea mai bună imagine.

În această ediție AF vom vorbi despre fotografia de eveniment, dar nu orice eveniment, ci unul de reconstituire istorică. Raul Poenar a fost fotograful oficial al ediției DacFest de anul trecut. Vom aprofunda, alături de el, câteva noțiuni de compoziție a imaginii plecând de la o serie de fotografii surprinse în cadrul spectacolelor de reenactment desfășurate pe Măgura Uroiului. Succesul de care se bucură reenacting-ul se datorează pasiunii pentru retrăirea unei bătălii sau plăcerea de a reconstitui cât mai fidel costumele, uniformele sau stilul de viață al unei epoci.
Talentul de a surprinde ineditul joacă un rol foarte important în fotografie. Anumiți oameni ies în evidență și merită să fie tratați dintr-o perspectivă documentară. Raul Poenar surprinde imagini care spun povești din istoria noastră îndepărtată. Natura deosebită a unor imagini rare, cu situații inedite, este ceea ce caută un fotograf în permanență.

Pentru această ediție vă rugăm să vă aduceți aparatele de fotografiat. La sfârșitul prezentării avem invitați câțiva membrii ai Terra Dacica Aeterna alături de care vom realiza fotografii cu un antrenament de luptă folosind lumina naturală sau artificială.

Evenimentul îl găsiți pe facebook: https://www.facebook.com/events/134260433654251/

Concluzii Pavilionul de artă București Art Safari

5-15 mai 2016
25.000 de vizitatori au adus atmosfera culturală occidentală în București — capitala contrastelor dintre Est și Vest. O confirmare categorică a creșterii interesului publicului de a participa la evenimente culturale de anvergură și calitate. Ecourile edițiilor anterioare ale Art Safari au depășit granițele autohtone, atrăgând în 2016 personalități și colecționari de renume în perioada târgului. Printre muzeele și instituțiile internaționale care au venit special să studieze piața de artă contemporană românească se numără Tate Modern, Muzeul Beelden aan Zee, Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria, Curatoriumul european al dosarului de candidatură al Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, dar și specialiști din muzeele de artă din Strasbourg, Stockholm, Varșovia, Viena, Haifa, Paris, Johannesburg, Haga etc.

Ediția 2016 a însemnat:

– un total de 24.536 de vizitatori în perioada 5 — 15 mai;
– dintre care aproape 3.000 vizitatori la Preview Art Safari 2015 în seara de 5 mai 2016 (cel mai popular vernisaj de artă vreodată organizat);
– câteva detalii cu privire la structura comunității vizitatorilor: segmentul de vârstă cel mai bine reprezentat a fost cel între 25-34 ani — 38% (apoi 32% între 35-44 ani, respectiv 18% între 18-24 ani); 68% dintre vizitatori reprezentând persoane de sex feminin rezidente în București (conform statisticilor online de înregistrări/rezervări)
– reintroducerea, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, a Palatului Dacia-România din Lipscani în circuitul cultural al Bucureștiului;
– cea mai mare expoziție de avangardă organizată în România (350 de opere), dedicată sărbătoririi Centenarului DADA, sub curatoriatul expertului internațional Raya Zommer-Tal, Director și Curator Șef al Janco-Dada Museum din Israel, și al specialistului în avangardă Igor Mocanu cu lucrări din patrimoniul a 16 muzee și 21 de colecționari privați, din România și străinătate;
– 60 de galerii de artă modernă și contemporană, dintre care 34 de galerii au realizat vânzări între 15% și 100% din valoarea operelor expuse în standul expozițional (conform formularelor de feedback ale expozanților);

Art Safari Dialogue, program zilnic de conferințe, spectacole de teatru, concerte, lansări, la care au participat aproximativ 500 de persoane;

Art Safari Kids, cu opt tipuri de activități zilnice (modelaj, pictură pe față, colaj, tehnici mixte), la care au participat peste 700 copii.

Art Safari 2016 a adus un suflu nou în piața românească de artă, în relația dintre național și internațional, între actorii publici și cei privați, între oameni și artă. Spoiler alert! Pregătirile pentru ediția 2017 au început deja.

Partener strategic: Primăria Municipiului București. Sub patronajul UNESCO și al Federației Europene a Asociațiilor și Cluburilor UNESCO