la ART15 Londra, Olympia Hall, stand E9, 21 – 23 mai 2015
Previzualizarea lucrărilor este disponibilă pe: https://www.artsy.net/show/galeria-quadro-galeria-quadro-at-art15-london.
Clujul a intrat pe piața de artă la nivel mondial în ultimul deceniu și este considerat unul dintre cele mai promițătoare centre de creație de artă contemporană. Cel mai mare oraș din Transilvania, România, Cluj are aproximativ 400.000 de locuitori și 100.000 de studenți, fiind unul dintre cele mai atractive centre universitare din Europa de Est. În acest an, orașul este Capitala Europeană a Tineretului. Mulți studenți străini, investitori și persoane implicate în societatea civilă oferă o identitate unică acestui oraș cu o lungă tradiție a multiculturalismului. Densitatea instituțiilor academice și culturale, festivalurile internaționale și sfera civică activă a orașului, împreună cu o cultură vibrantă a cafenelelor, oferă un mediu de expresie excelent creativității artistice.
Galeria Quadro promovează o gamă largă din arta modernă și contemporană clujeană; pe de o parte abordarea în principal estetică a artei și pe de altă parte, expresiile orientate spre arta conceptuală, interesată de utopii. În această eră a globalizării și a „contaminării vizuale” – care este o provocare pentru identitatea umană pe mai multe niveluri, credem că sensul artei ar trebui să fie nu numai să reflecte realitatea, ci și să păstreze și să creeze valori.
Artiștii ale căror lucrări sunt expuse la ART15 Londra Global Art Fair, provin din generații diferite, lucrează în medii diferite și au abordări diferite asupra artei. Această selecție are scopul de a sublinia creativitatea îndrăzneață a orașului, mai degrabă decât să îl asocieze strict cu o anumită problemă sau fenomen.
Laurențiu Ruță-Fulger (1955) face parte din generația de artiști care, din perioada 1975, a început să lucreze intens cu tehnici experimentale, cu accent pe procesul de creație artistică, străduindu-se să conecteze arta și știința cu viața.
István Feleki (1954) face parte din aceeași generație artistică și are o viziune estetică față de fotografie. Caută corespondențele între formă și sens.
Diana Oțet (1987) exploatează diferitele utilizări ale desenului de jurnal, ca adnotare la o abordare mai analitică, tehnică și în final sintetică ale acestora.
Radu Băieș (1988) și Tamás Todor (1989) se înscriu în tendința artistică a marii reveniri în pictură, ce caracterizează perioada artei clujene contemporane. Ambii artiști au o abordare figurativă și folosesc un limbaj bogat, expresiv. O altă similitudine între aceștia este că se inspiră din contextul imediat, fie că acesta este curtea în care se află, fie că este mansarda în care trăiesc.
artavizuala21 