Academia de Științe Economice din București
(Piața Romană 6, București, Tel.+40 21 319 1900 www.ase.ro)
Mai-Iunie 2015
Galeria Cecilia Cuţescu Storck (clădirea Angelescu, et. 1).
Vernisaj: Joi, 14 mai 2014, de la ora 18
Expoziţia face parte din proiectul „Pictorii ASE-ului” coordonat de Dr. Florentin Gabriel Niculescu.
Expoziţia „Garden/Block/Head/Body/Rome”, însumează o selecţie reprezentativă de picturi realizate de Sorin Scurtulescu între anii 2001-2015.
Evenimentul este dedicat pictorului englez Geoff Morten (1947-2009) http://www.geoffmorten.com/ prieten şi profesor al artistului în perioada studiilor sale din Anglia.
Titlul format din cele cinci cuvinte reprezintă teme majore cercetate de artist.
Sorin Scurtulescu (n. 25 mai 1979, Timișoara) este membru al grupului de pictură NOIMA http://www.noima.ro/ împreună cu Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman şi Cosmin Frunteș.
Începând din anul 1997 el a studiat pictura cu Constantin Flondor la Universitatea de Vest, Facultatea de Arte şi Design din Timișoara și cu Geoff Morten (1947-2009) la Universitatea din Sunderland, Anglia. Între 2010-2012 studiază pictura la Accademia di Romania din Roma, datorită obținerii unei burse postdoctorale „Vasile Pârvan”.
Printre cele mai importante expoziții personale ale artistului se numără „Roma corp urban”, Muzeul de Artă Timişoara, (2013); „Roma corpo urbano”, Noua Galerie a IRCCU Veneția (2012); *Il corpo urbano notturno”, Accademia di Romania Roma (2011); „Ecorșeu”, Galeria Calina, Timişoara (2009); „Plein Air”, Palatul Mogoșoaia, București (2007); Melnikow Gallery, Heidelberg (2007); „Bloc”, Galleria 28, Timişoara (2005).
Poemele lui Ioan Hădărig se nutresc dintr-o obsesie recurentă. Nucleul acesteia e vieţuirea în clipă. Toate imaginile acestor poeme dau seamă de relaţiile conştiinţei lirice cu timpul. Experierea timpului e chiar tema acestor poeme. Frântura, clipa se recunosc în tonul sacadat al versurilor.Vieţuirea în clipă strecoară în poeme o afectivitate negativă. Subiectul liric e dispus să recepteze anxietăţi. O zonă crepusculară a sufletului, atinsă de accente expresioniste, se recunoaşte în fiecare imagine. Aşadar, timpul trăit ca frântură, clipa prezentă acum şi aici, timpul amintit, timpul presupus sunt personajele lui Ioan Hădărig. Lirismul se constituie preponderent prin confesiuni austere, lăsând loc şi interpelărilor în sâmburele cărora se poate vedea o conştiinţă angoasată. Marca poemelor e solitudinea. Singurătăţi tenace îşi pun bornele şi nasc nelinişti în fiecare vers. Poetul exhibă un imaginar fără retorisme, versurile au sobrietatea unor sentinţe. (Aurel Pantea, 2015)
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Ştefan Balog s-a născut pe 6 iunie 1968 la Aiud, judeţul Alba. În anul 1987 a absolvit Colegiul “Bethlen Gabor” din Aiud. În perioada 1992 – 1995 urmează cursurile Şcolii de Arte din Alba Iulia. În perioada 1998 – 1999 urmează cursurile Universităţii Americane din Bucureşti – secţia artă şi arhitectură. În decembrie 2007 a absolvit Academia Popas din Timişoara, sectia grafică – gravură. Studiază gravura (1995 – 2000) cu maestrul Kantor Janos şi filozofia artei (2001 – 2003) cu maestrul indian Chiru Chakravarty. Expune regulat din 1993.
„Ştefan Balog promovează arta de sinteză şi de graniţă totodată, reuşind să cuprindă, în mod paradoxal, aproape toate dimensiunile imaginarului, sincronic şi diacronic. La o simplă încercare de a-i defini logaritmul creativ, nu poţi să nu constaţi că tehnicile mixte frumos dezvăluie o faţă ascunsă a principiului creaţiei:între luxurianţa imaginii şi conştiinţa degajată de orice inhibiţii, Ştefan Balog găseşte liantul perfect armonic. Care este aceasta? Suprapunerea până la confuzie a realului pe care,prea grăbiţi, îl traversăm fără să-l pricepem ca esenţă şi, pe de altă parte, dorinţa infinită a iubitorului de frumos de a se înălţa în sfera catharsis-ului spre a evada din cotidianul banal”. (conf.univ.dr. Diana Câmpan, 2011).
„Construcţia elaborată, obiectivă şi metaforică în acelaşi timp, predilecţia spre interiorizarea demersului plastic dar şi o anume incursiune în abstract,conturează grafic plasticitatea imaginilor propuse. Alternanţa dintre dimensiunea închisă şi deschisă a spaţiului compoziţional, detaşarea uneori de metaforic şi de construcţia unei imagini paralele, rămân câteva dintre caracteristicile unei grafici inedite ca exprimare plastică, şocante ca mesaj interior. Ştefan Balog este un artist al tăcerii interioare. Picturile lui sunt o metaforă de lumină şi culoare, sunt acel spaţiu al sufletului şi inimii, dincolo de pânza albă, un spaţiu imaginar, o lume ireală dincolo de fantastic… Lucrările lui şocheză, atrag atenţia şi se impun…” (Ioan Hădărig, director artistic, Fundaţia Inter-Art, 2011).
artavizuala21 