Mărțișoare cu noroc pentru o primăvară senină

Comunicat de presă

Licitația de Mărțișor 2015 a demonstrat pentru al șaselea an consecutiv că tradiția începutului de primăvară și dorința de a oferi un cadou cu semnificații profunde în această perioadă sunt litere de lege pentru publicul român și nu numai. Cu un total de aproape 300.000 euro, cu o rată medie de adjudecare de aproximativ 85%, cu 291 de palete de licitare animând sala, cele două seri s-au dovedit a fi mult așteptate de iubitorii de povești și obiecte de artă cu istorie.

Ambele părți ale licitației s-au remarcat prin adjudecarea la valori consistent mai mari față de prețul de pornire atât la o parte din picturile de mici dimensiuni, cât și, în mod special, la bijuterii. Vedetele secțiunilor de pictură au fost Sabin Bălașa cu „Amurg” (3.750 euro), Ludovic Basarab cu „Scrisoare pentru fiul meu” (2.500 euro), Nicolae Tonitza cu „Fetiță cu broboadă galbenă” (12.000 euro), Alexandru Ciucurencu cu „Peisaj din Tulcea” (8.000 euro), Theodor Pallady cu „Coastă în Bretania” (8.000 euro), Nicolae Grigorescu cu „Convoi de care” (24.000 euro).

Importanta colecție de 82 de sticle de vin și-a găsit de asemenea un alt proprietar pentru 3.000 euro. Mărțișoarele care aveau un preț de pornire sub 30 euro au fost adjudecate la sume cuprinse între 100 și 200 euro. Rezultatele secțiunii de bijuterii au demonstrat că publicul feminin a fost cucerit irevocabil de pietrele prețioase. Cele mai râvnite piese au fost un inel din aur alb cu diamante și ametist central (1.200 euro), a cărui valoare a crescut de mai bine de patru ori, o brațară extravagantă din aur, decorată cu diverse pietre prețioase (4.500 euro), un set format din colier și brățară adjudecat pentru 1.200 euro (triplul prețului de pornire) și ceasul Girard-Perregaux (1.400 euro).

Luna martie aduce la Palatul Cesianu-Racoviță un mix inedit între trecut și prezent, între vechi și nou. De la obiecte de cult specifice datinilor românești, la arta revoluționară a avangardiștilor și arta efervescentă a contemporanilor, expoziția prezintă cumpăna dintre cutume bine înrădăcinate în mentalul unui popor și încercarea de eliberare a spiritului dintr-un sistem bine reglementat. Totodată, publicul va putea admirea un traseu prin vestigiile unui regim politic „de aur” care a pecetluit destinul României, dar și o colecție restrânsă, dar esențială, a lui Sabin Bălașa. Este printre puținele ocazii de a descoperi momente cheie ale unei culturi reunite sub același concept. Expoziția va putea fi vizitată începând cu vineri, 6 martie, între orele 10:00 – 20:00, la sediul Artmark.

Diana Oțet – Semințe de gând

Galeria Quadro
(Cluj, str. Napoca, nr. 2-4, etaj I)
Vernisaj: luni, 2 martie, ora 18:00.

2 martie – 10 aprilie 2015
marți – sâmbătă: 10:00–13:00; 14:00–18:00.

Să ne gândim la acele momente când, în frig, încercam să facem pixul să scrie: îi suflam în vârf, îi răsuceam rezerva cu pastă între degete și, pe urmă, încercam să scoatem semne. Mai întâi apăreau șanțurile imprimate în hârtie, apoi liniile, cercurile, crics-cracsurile trasate deja de pasta însăși. Apariția liniei colorate era o adevărată bucurie, o mică realizare. Era începutul a ceva.

Desenele Dianei Oțet – fie decupate din caiete tematice (Coșmaruri și vise, Călătorii, Notițe și planuri, Nefericire lină), fie foi grafice mai ample – îmi amintesc de această operațiune de la care, în prima fază, nu aveam alte aşteptări decât ca pixul să scrie.
Ulterior, când instrumentul își dovedește rostul, primul semn trasat poate fi sămânța de gând care deschide o gamă largă de posibilități.
Astfel, Diana exploatează desenul în multiple ipostaze: scris, adnotare, analiză, studiu (anatomic, geometric, microscopic). Observarea și contemplarea realității imediate, ale lucrurilor, evenimentelor și ființelor apropiate duc spre interogarea mecanismelor aflate dincolo de acestea.
Observațiile grafice sunt călăuzite în zona cercetării începuturilor (ființelor, formelor), desenatorul căutând să înțeleagă acea ordine misterioasă care pare să se afle în spatele tuturor lucrurilor și viețuitoarelor.
Observatorul atent îşi pune la contribuție atât sensibilitatea, cât și spiritul de observaţie specific științelor naturii pentru a remodela în desenul său traseele devenirii și ale coagulării. Desenul devine act de cunoaștere și, ca atare, se leagă strâns de viața însăși, ba chiar se transformă într-un mod de a trăi, așa cum am învățat de la „desenatori” precum Leonardo da Vinci, Paul Klee sau Ștefan Bertalan. (Székely Sebestyén György)

Diana Oțet (1987) trăiește și lucrează la Cluj. În prezent este doctorandă la secția de grafică a Universității de Artă și Design din Cluj.