Peste 300 de participanți la proiectul Inter-art din Geneva

Proiect dedicat marcării celei de-a 60-a aniversări a României ca stat membru al ONU

În acest sfârșit de martie la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva a avut loc vernisajul Expoziţiei Internaţionale „Conexiuni Interculturale”, cuprinzând lucrări semnate de 94 de artişti din 60 de ţări, de pe toate continentele lumii. Dintre cei care expun, 30 de artişti au reprezentat Salonul de artă românească contemporană. A fost vernisată și expoziţia personală “Culoarea viselor” de  Ștefan Balog.

Evenimentul cultural s-a desfăşurat pe parcursul săptămânii 23-27 martie 2015 şi se circumscrie seriei de manifestări organizate de Ministerul Afacerilor Externe pentru marcarea celei de-a 60-a aniversări a României ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Vernisajul a avut loc în prezenţa doamnei Ruth Hahn-Weinert, șefa Cabinetului de Activități Culturale – ONU  Geneva, reprezentând pe domnul Michael Moller, Director-General, a domnului Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, a doamnei ambasador Maria Ciobanu, Reprezentantul permanent al României la ONU şi a domnului Ștefan Balog, preşedintele Fundaţiei Inter-Art.

Au fost prezenţi la expoziție: domnul Liviu Pop – ministrul delegat pentru dialog social, doamna Lacziko Eniko  – secretarul de stat coordonator al Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, doamna Anca Opriș, Ambasadorul României în Elveția, domnul Guido Gianasso, consulul onorific al României la Geneva.

Ceremonia de inaugurare a cuprins de asemenea:
– Lansări de carte şi album: „Imagini din Aiudul de altădată” (de Robert Lixandru şi Ioan Hădărig) şi „Aripile cerului“ (de Ioan Hădărig).
– Recital de muzică românească, oferit de Daniel Avram
– Degustare de vinuri româneşti din regiunea Transilvaniei.

Din delegația Inter-Art au facut parte: Ștefan Balog, președinte; Ioan Hădărig, director artistic; Robert Lixandru, secretar general; Zoltan Balog, vicepreședinte; Daniel Avram, interpret de muzica folk.
Au fost prezenti la versiajul expoziției si artiștii plastici: Ozlem Kalkan Erenus (Turcia), Catherine Chretien (Franța), Horhat Miklos (Aiud, România), Horhat Kund Lehel (Aiud, România).

Manifestarea s-a desfășurat în prezenta a peste 300 de participanți : ambasadori, corp diplomatic, reprezentanți și oficiali, presa, reprezentați și membri ai comunității românești, public iubitor de artă.

„Purtând marca Inter-art Aiud evenimetul a suprins prin numărul important de artiști din întreaga lume participanți la o expoziție, prin diversitatea culturala și de abordare artistică, prin conceptul inedit propus. A fost un succes de receptare critică și de participare la o expoziție organizata la sediul ONU din Geneva, Elveția…”
Ioan Hădărig, director artistic Inter Art Aiud.

Catalogul expoziției:
www.issuu.com/robilix/docs/interart2015_geneva

Discriminări Urbane

Victoria Art Center, Calea Victoriei 12 C (lângă Biserica Zlătari)
Vernisaj: Marți, 31 martie, ora 19.00
1 – 25 aprilie 2015

Victoria Art Center vă invită la vernisajul expoziției Discriminări urbane curatoriată de Gabriela Mateescu, marți, 31 martie, ora 19.00.
Artiste: Roberta Curcă, Larisa David, Alexandra Dimache, Alexandra Ivanciu, Adriana Falub – doamna dia, Laura Andreea Mihăilă, Kiki Mihuță, Diana Miron, Marina Oprea, IIOANA, FAYS.

Dimensiunea de gen a orașului-iată o temă ignorată până acum de cercetarea de profil din România. Este pentru femei orașul la nivel macro – de politici urbane, la nivel messo– de planificare locală sau la nivel micro – de practici cotidiene un spațiu sigur și prietenos? Este orașul planificat și construit (și) după calapodul nevoilor femeilor în diversitatea lor de vârste, etnii, clase sociale, educație, stare de sănătate? Se regăsesc așa cum merită femeile în memoria colectivă a acestui oraș? Este importantă o analiză asupra dinamicii orașului și din această perspectivă gen-izată? Este în acest context capitala României un oraș european, atent la problemele de incluziune, diversitate, egalitate?

În căutare de răspunsuri, Societatea de Analize Feministe AnA (www.anasaf.ro), în parteneriat cu Asociația Front (www.feminism-romania.ro), au conceput proiectul “Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen”[1], proiect interdisciplinar din care face parte și expoziția de față în care artistele își propun să chestioneze diferite aspecte legate de dimensiunea de gen a spațiul urban.

[1] Program finanțat din granturile SEE 2009-2014 în cadrul Fondului ONG în România. Conținutul  materialului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

Bălașa, artistul 100% al momentului

Comunicat de presă

La mai puțin de un an de la recordul de adjudecare de 100% pentru Licitația dedicată artistei Margareta Sterian, Licitația „Albastru de Sabin Bălașa” reușește același rezultat remarcabil.

În fapt, această rată de adjudecare de 100% pentru operele celebrului Sabin Bălașa nu vine ca o surpriză, ci ca o reconfirmare a imensului succes de public de care artistul s-a bucurat toată cariera sa artistului, a preferințelor multora dintre colecționarii români și a lichidității lui Bălașa într-o piață de artă aflată în curs de accelerată și diversă afirmare internațională. Împreună cu licitația dedicată lui Bălașa, definit de admiratorii săi drept ultimul artist renascentist, Licitația de Avangardă și Contemporană se remarcă prin cele mai bune rezultate din ultimii 2 ani pentru arta românească contemporană – cu un total de aproape 300 de mii de euro.

Dintre cele 12 opere de Sabin Bălașa cele mai disputate au fost „Fete selenare” (adjudecat: 8.500 euro), „Nocturnă” (adjudecat: 14.000 euro) și „Icar” (adjudecat: 10.000 euro), prin care licitația a stabilit un nou reper în randamentul de piață al artistului.
Dintre recordurile de autor ale Licitației de Avangardă și Contemporană este de remarcat Ion Grigorescu, un autentic al dizidenței românești și unul dintre cei mai respectați artiști contemporani, cu opera „Biserică” (adjudecat: 13.000 euro).

Rezultatele importante pentru portofoliul unor artiști consacrați au fost obținute de Ion Țuculescu cu „Ochii demiurgului” (adjudecat: 47.500 euro), Alexandru Ciucurencu cu operele „Peisaj cu căpițe” (adjudecat: 13.000 euro) și „Natură statică cu garoafe” (adjudecat: 12.000 euro) sau Corneliu Baba cu un „Rege nebun” de mici dimensiuni (adjudecat: 13.000 euro).

Mâine, 25 martie, la Athénée Palace Hilton, ora 19:30, vor avea loc Licitația de Valori Tradiționale – un omagiu adus datinilor și fondului culturii române și Licitația „Epoca de Aur” – documentarea unei perioade istorice formatoare a societății românești.

Întuneric și lumină în Atelierul de fotografie

Ediția a XI-a / 2015

Atelierul de fotografie, ediția a XI-a, desfășurat în Sala Studio din Colegiul Național „Decebal”, intitulat „Întuneric și lumină”, a fost, așa cum am promis, unul inedit și spectaculos.

Invitații noștri din această seară, Adrian și Mihaela Sopincean, cărora le spunem bun venit în rândul lectorilor AF, ne-au vorbit despre munte, speologie și fotografie, ieșind din tiparul workshop-urilor de fotografie în care înveți, de cele mai multe ori, aceleași lucruri. În această seară am cunoscut oameni pasionați de fotografie care își doresc mai mult decât imagini obișnuite.

La începutul întâlnirii am deschis expoziția de fotografie care cuprinde imagini spectaculoase din peșterile din România, prezentând munca de echipă a celor de la Clubul Sporturilor Montane Hunedoara. Mihaela Sopincean ne-a prezentat în ce constă activitatea de cercetare a speologului și echipamentul pe care îl folosește. Ne-a făcut o introducere în speologice și ne-a vorbit despre cum se formează peșterile, despre istoric, echipament și surse de iluminare. Am vizionat două scurte filme care prezentau o sesiune de fotografie în peșteră și care ne-au introdus în lumea mirifică și milenară aflată sub pământ, loc în care, în lipsa unui echipament adecvat, puțini dintre noi avem acces.

Adrian Spincean a realizat, apoi, o proiecție cu cele mai spectaculoase imagini surprinse în diverse peșteri, multe dintre acestea în premieră pentru public deoarece fac parte din proiecte pe care le derulează în prezent.

Peșterile sunt un spațiu care ne oferă un spectacol al naturii din cele mai vechi timpuri, având formațiuni naturale spectaculoase. Fotografia de peștera este unul dintre cele mai dificile tipuri de fotografie. Pe lângă echipamentul de speologie un fotograf de peșteră trebuie să transporte și echipamentul foto, cum ar fi, de exemplu, lumini, blițuri, trepied, aparatură care trebuie deplasată fără să se deterioreze la trecerile prin apă.

La sfârșitul întâlnirii, pentru a înțelege dificultatea realizării unor astfel de imagini, am simulat condițiile de lucru a fotografilor în peșteră. Am folosit lămpi, trepiedul, timpi lungi de expunere și am luminat personajele-model cu lămpi ce pot fi transportate în subteran. Am învățat cum pictăm cu lumina, cum dăm dinamică imaginii și cum plasăm personajele în cadru. Fotografia realizată în subteran este una experimentală care folosește lumina artificială dirijată. Mihaela și Adrian ne-au învățat în această seară o parte dintre secretele realizării unor fotografii reușite, folosind mai multe surse de lumină artificială. În final participanții au ajuns să aprecieze o fotografie realizată în astfel de condiții, conștientizând dificultatea obținerii acestora.

Foto: Oana Muntean
Experiment cu lumină dirijată (6 sec, F8, ISO400)

Oana Muntean: Atelierul de fotografie din această seară a fost extrem de interesant. Am aflat lucruri noi. Am aflat cum se face o fotografie în condiții slabe de iluminare, lucruri pe care le voi folosi chiar dacă nu mă aflu într-o peșteră. Nu credeam că o fotografie de peșteră implică atât de multe lucruri și presupune un efort atât de mare. Voi veni cu siguranță la atelierul următor care, sper, să vină cu teme la fel de interesante.

Mihaela Sopincean: Este un lucru nemaipomenit ceea ce faceți aici. Reușiți să adunați oameni de toate vârstele. În cadrul Atelierului de fotografie am descoperit lucrurile care ne unesc și, aici, mă refer în primul rând la fotografie, dar nu numai…

Adrian Sopincean: Atelierul de fotografie este o experiență plăcută, atât pentru mine, cât, cred eu și pentru participanți. Fiecare are ceva de învățat dintr-o astfel de întâlnire.

Le mulțumim invitaților noștri care, în final au prezentat cele două publicații lansate, Peștera Ciclovina uscată și Peştera Ponorâci – Cioclovina cu apă, albume pe care le-au făcut cadou, cu acestă ocazie, bibliotecilor din Colegiul Național „Decebal și din Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva.

 A consemnat Grigore Roibu

Mai multe imagini de la AF11 găsiți pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.331542077054840.1073741875.163419813867068&type=1

[de]limitări – un proiect de Larisa David

transit.ro/Cluj
(Str. Brassai Sámuel, nr. 5, Cluj-Napoca)
Vernisaj: joi, 26 martie, 2015, orele 20:00

Într-o Europă afectată de criza economică, instalată într-un orizont de stagnare socială aparent nesfârșită, mai nou, destabilizată de criza politică apărută în urma unor decizii guvernamentale neo-autoritare atât din, cât și în vecinătatea UE, oare în ce stadiu se află construcțiile identității colective în țările post-socialiste? După ce, inițial, naționalul și – implicit – naționalismul păreau să fie gradual depășite în noul cadru continental al UE, noua configurație europeană de după criză propune un nou aranjament: o complicitate în care un fals internaționalism al „civilizației europene” conviețuiește atât cu naționalismul autoritar și reacționar cât și cu cel moderat. O complicitate reciproc avantajoasă din care lipsește cu desăvârșire alternativa politicilor emancipatoare.

În această supraviețuire ambiguă a naționalismului la nivelul structurilor continentale, naționalul continuă să fie construit și proiectat activ la nivelul politicilor statale, este un demers continuu și de perspectivă care începe la școală de la o vârstă fragedă și continuă până la bătrânețe prin diferite programe și sărbători, ritualuri și instituții culturale. Elaborate de obicei prin măsuri guvernamentale, implementate de către Ministerul Educației Naționale și Ministerul Culturii, aceste politici influențează viața unei generații fie în mod asumat și vizibil, fie, în cazul unor politici culturale mai liberale, ca o obligație cetățenească manifestată latent în subconștientul social/popular ori ca un simplu „patriotism constituțional”, atașament față de forma însăși de asociere democratică a colectivității.

La tranzit. ro/ Cluj, artista Larisa David pune în scenă unul din instrumentele cu care statul român își exercită influența asupra cetățenilor: manualul de istorie. Proiectul constă în 3 videouri în care sunt preluate și interpretate fragmente extrase din manualele de istorie pentru școala primară din ultimii 25 de ani. Aceste fragmente activează sensuri diferite de la o poziție de citire la alta. Prin deplasarea privirii spre o istorie a manualelor, se relevă artificialitatea și caracterul de construct al identității naționale. Pe lângă aceste videouri, va fi expusă și o lucrare realizată prin implicarea unor elevi, mutând discursul reflexiei culturale în sfera realității sociale imediate.

Proiectul [de]limitări face parte din programul Ficțiune, Retorică, Fapte al tranzit. ro, început în 2012.

Larisa David lucrează cu performance, acțiuni, intervenții, instalații și video, prin care abordează contextul specific al unui spațiu. În centrul practicii sale artistice se află interesul pentru relația dintre individ și societate, chestionând convenții, atitudini și comportamente care apar în structurile normative. Trăiește și lucrează în București.

Curator: Attila Tordai-S.

În realizarea videourilor au participat: Emese Apai, Nicoleta-Ileana Colopelnic, Ernő Csurkuly, Florina-Cristina Florian, Radu Gaciu, Gabriel Girigan, Elena-Theodora Guță, Gabriel Tarța, Radu-Ioan Toderici, Malvinka Urák.

Cameraman: Zoltán Varró.

Expoziția se poate vizita în perioada 26.03 – 27.04. 2015, de luni până joi între orele 15:00-18:00.