Constantin Flondor – Fulg de nea

Jecza Gallery Timişoara – ianuarie 2015

04Fulg de neaSâmbătă seara în Timişoara a nins frumos. Poate nu aţi aflat acest lucru din buletinul meteo sau din emisunile de ştiri. Sunt sigur, de altfel, că mulţi dintre timişoreni nu au observat fulgii de nea cernuţi peste Banat. Şi totuşi, nu vă mint – am fost acolo, a fost sărbătoare şi a nins. Nu a fost însă o ninsoare obişnuită.

02Fulg de neaFulgii de nea au putut fi văzuţi de câteva sute de oameni, oaspeţi ai pictorului Constantin Flondor şi ai familiei Jecza. În pictură, desen, fotografie sau în structuri spaţiale a nins în amintirea lui Eminescu, a nins în amintirea lui Ştefan Bertalan, dar a nins şi spre bucuria noastră.

03Fulg de neaCine este însă Constantin Flondor? Pentru cei ce nu au aflat, voi reda aici un fragment dintr-o scriere semnată de pictorul Mihai Sârbulescu, ce întâmpină cititorul-privitor al catalogului expoziţiei „Fulg de nea”: „Tinu este poet mai întâi de toate. Profesor minunat, soţ minunat (cu capul cufundat în nori, ca Eminescu, după cum spune Sanda, soţia lui), tată minunat, bunic minunat, prieten minunat… Şi, la finalul acestei liste de specializări (alcătuite de mine, în numele lui), ar putea oricând adăuga, precum Leonardo: Şi pot picta la fel de bine ca oricare altul dintre cei mai buni.

Totul în creaţia, în viaţa lui Tinu este un simfonic legatto. Frângerile de stil nu sunt pentru el rupturi, sunt cerneri. Cerneri în albul luminii care cuprinde, cum ştim, toate culorile. Toate bunurile.”
Şi ce anume face acest pictor despre care mulţi socotesc că se numără între „cei mai buni”? După spusele sale, gospodăreşte neputinţe.

În ziua Unirii Mici, cum i se mai spune, ne-am adunat împreună, preoţi, arhitecţi, filosofi şi scriitori, studenţi, fotografi, critici de artă, ingineri, medici, antreprenori, meşteşugari în ale picturii sau în alte meserii, să ne răcorim frunţile sub cernerea fulgilor de nea văzuţi de Flondor – cu minte deopotrivă de copil, de om matur înzestrat cu observaţie şi raţiune tăioasă, de om înţelept şi cucernic, păstrând proaspăt pentru fericite bătrâneţi, ochiul mirat al poetului în faţa raţiunilor Dumnezeieşti plasticizate, în geometria şi legile Creaţiei. Flondor ni-l readuce în atenţie pe Eminescu, cel din Fragmentarium: „Crucea bizantină e ca un fulg de zăpadă; mic reprezentant al universului”

06Fulg de neaAdaug portretului de mai sus o notă personală scrisă din perspectiva ucenicului şi având în minte încă atelierul de pictură coordonat de Constantin Flondor în Facultatea de arte şi design din Timişoara – anii 1999-2000. Iată aşadar un gând cuprins în volumul Adnotări – Lecţii de pictură, o oglindire a felului de a privi al lui Flondor în formarea noastră, a celor care i-am urmat cursurile:

Ar fi de notat, poate, faptul că pedagogia lui Constantin Flondor avea în toţi acei ani un fel de calendar anual care seconda substanţa cursului propus. Pe parcursul fiecărui an de studiu, în afara sau în prelungirea tematicii specifice modulului parcurs, făceam studii de nud sau de natură statică. O armătură clasică de studiu.
Exista însă şi o altă constantă pedagogică. Un fel de background cu un conţinut sărbătoresc. Acest conţinut era infuzat de bucurie. Bucuria de a contempla natura împletită cu cea de a prăznui creştineşte.

05Fulg de neaMereu încercam să fim atenţi la felul cum se dezvoltă vegetaţia, la dinamica naturii şi la organizarea ei. Să căutăm sensuri în toate acestea trăindu-le prin studiu. Cuprindeam cât puteam cu mintea, dar mai mult încercam să cuprindem cu tuşa, cu linia, cu punctul. Fie că aveam în vedere simbolica numerelor sau dinamica ierarhiilor îngereşti, găseam resurse să pătrundem aceste teme mari în jocul de a face podoabe pentru pomul de Crăciun. Aveam adesea expoziţii de grup în preajma Paştilor sau a Naşterii Domnului. La aceste sărbători s-au adăugat acelea de a vedea un film împreună, de a sta pur şi simplu de vorbă, de vin, de gustare înghesuiţi în apartamentul de pe strada Catul Bogdan, în atelierul din Parcul Rozelor, la vreunul dintre noi sau la masa Bădeştilor (Galleria 28).

Constantin Flondor - Fulg de neaÎn acelaşi an, am cercetat pentru o vreme poliedrele regulate și semiregulate. Le-am inventariat, le-am desenat, le-am reconstruit. Cu mirare. Un număr finit de solide perfecte. Unele dintre acestea sunt de găsit în natură. Apoi, am încercat să construim structuri spaţiale. Lipeam baghete din lemn sau din metal cu silicon topit ori cositor. Uneori interveneam în volumele rezultate, tăind, secţionând. Ne odihneam apoi, jucându-ne. Mici corpuri geometrice spaţiale din scobitori deveneau podoabe pentru pomul de Crăciun – structuri stelare amintind de fulgul de zăpadă, de steaua lui David sau de octogonul cupolelor bizantine.
Colegii din alte ateliere ne vizitau ironici sau cel puţin buimăciţi. Ce legătură avea ceea ce făceam noi cu pictura? Şi apoi, cum să te raportezi la toate aceste legi ce stau sădite în vreun cristal, în fagurele albinelor, în corpul nostru, în construcţia unei flori, în fiece corp sferic?

01Fulg de neaRevin în iarna lui 2015 şi în încheiere, ţin să vă amintesc: acum câteva zile, în Timişoara a nins. Nu vă mint. Bucuros ca un copil, poetul, a cântat la pian acorduri de peste ani, a însemnat pe catalogul expoziţiei mici desene, înscrisuri simetrice sau oglindite precum Leonardo. Zice undeva Mihai Sârbulescu: „Cu Tinu aş merge oriunde, însă el mă trage numai şi numai în sus.” (Andrei Rosetti)

Foto: Ciprian Bodea și Róbert Köteles.

Investim în viitorul cultural al României

A descoperi tainele unor clădiri istorice precum Castelul Teleki, Castelul Pogany, Cula Greceanu sau Vila de la Predeal a lui Ceaușescu în calitate de proprietar, nu doar de vizitator ar putea părea un simplu joc al imaginației.

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceaușescu

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceaușescu

Acum însă, Artmark Historical Estate, divizia Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice și de artă, oferă publicului ocazia de a oferta și de a achiziționa clădiri care, cu sute de ani înainte, erau însuflețite de figuri marcante ale istoriei naționale. Astfel, povestea reședințelor nu se pierde și nici nu va mai fi uitată, noii proprietari având șansa de a-și inscripționa numele în tablele istoriei românești.

Castelul Teleki

Castelul Teleki

Portofoliul Artmark Historical Estate prezintă monumente istorice clasate atât în grupa A – de valoare naţională și universală (Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany), cât și în grupa B – reprezentative pentru patrimoniul cultural local (Casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu, Casa Zottu). Cea mai renumită reședință neclasată din catalog este Vila de la Predeal a fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Vila construită încă din 1927, devine în anii ´50 prima reşedinţă din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu, , încă de pe vremea când era ministru adjunct al Ministerului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Zona în care este amplasată vila este cea a locuinţelor de protocol, în apropiere aflându-se chiar și vila de protocol folosită de fostul șef al statului, Traian Băsescu.

Castelul Teleki

Castelul Teleki

Castelul Teleki din Dumbrăvioara (județul Mureș) este unul dintre cele mai fastuoase monumente lăsate moștenire peisajului ardelenesc. Construcția, care respectă cu autenticitate stilul neobaroc, a servit drept reședință familiei de nobili Teleki, una dintre cele mai bogate familii transilvănene a secolelor XVIII-XIX. Castelul era renumit pentru parcul dendrologic în stil britanic, heleșteul și terenul de călărie, care atrăgeau oaspeți precum regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii sau regele bulgar Ferdinand I. Pontețialul acestui monument de clasa A este considerabil, Castelul Teleki putând fi transformat într-un castel de vânătoare sau într-un complex turistic istoric, atrăgând turiști din întreaga lume.

cula-greceanu

Cula Greceanu (Vâlcea)

Cula Greceanu (Vâlcea)

Una dintre cele mai spectaculoase monumente istorice din portofoliul Artmark Historical Estate este Cula Greceanu de la Măldărești-Vâlcea, cea mai veche culă din România (casă fortificată în formă de turn, ridicată de boierii olteni ca măsură de apărare împotriva otomanilor). Sub bolți, celebra scriitoare și figură a neobizantismului românesc, Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfățișează întreaga istorie a familiei de boieri. Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice românesti, aici turnându-se filme ca: „Neînfricatii”, „Drumul Oaselor” şi  „Iancu Jianu-Haiducul”. De asemenea, Cula Greceanu este un punct turistic de importanță națională.

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceauşescu

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceauşescu

Mai multe informații despre comorile arhitecturale ale României, portofoliul actual al Artmark Historical Estate, precum și despre acțiunile propriu-zise de conservare a patrimoniului cultural românesc  și opțiunile de investiție în astfel de clădiri, veți afla miercuri, 28 ianuarie, ora 19:00, la evenimentul de lansare al diviziei Artmark de la Palatul Cesianu-Racoviță.

Noima – Viena 360

Comunicat de presă
Timișoara, 19 ianuarie 2015

360 logo av21

Grupul NOIMA, alcătuit din pictorii Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Cosmin Frunteş Dan Gherman, Sorin Scurtulescu anunță,in perioada31 ianuarie – 4 februarie 2015, derularea unei prime etape dintr-un demers itinerant european ce va avea drept punct de plecare capitala Austriei,  Viena.

Prin acest demers NOIMA va dezvolta colaborarea cu parteneri din afara României – galerii de artă şi comunităţi artistice din capitalele Europene, interesate de arta contemporană din România. Pentru început, Viena devine cadru de documentare dar şi de „rodaj” pentru un nou proiect NOIMA.

După o serie de expoziții ale grupării organizate în cei 12 ani de la înființare, în orașe precum Bucureşti, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Arad, Deva în care publicul din România a avut ocazia să se familiarizeze cu lucrările şi parcursul pictorilor formați la Facultatea de Arte şi Design Timișoara și la Universitatea Națională de Arte București, NOIMA își promovează în Europa şi în ţară cel mai recent proiect, „360”.

„Un joc cu spaţiul văzut. Aceasta va fi finalitatea mai multor sesiuni de pictură urbană. Jocul acesta propune şi o discuţie despre identitate. Despre persoană şi grupare. Gruparea văzută ca organism, ca un corp ce procesează simultan 4 perspective (identităţi) diferite însumate, suprapuse, alăturate… după diverse reguli de joc convenite de noi toţi în dialogul cu spaţiul din jur.  Ne propunem spre exemplu, o sesiune de lucru spate în spate, unghiurile noastre de vedere însumând 360º… Într-o astfel de cheie vom aborda strada. Lucrările rezultate vor fi cuprinse într-o viitoare expoziţie NOIMA.”

La Viena gruparea NOIMA va organiza atât sesiuni de pictură cât şi de dialog despre arta actuală. NOIMA lansează aşadar invitaţia de a întâlni „la lucru” un grup de artişti din Timişoara şi Braşov. Gruparea va ţine legătura cu cei interesaţi să ia pulsul acestui nou demers prin intermediul paginii facebook şi a secţiunii news de pe site-ul http://www.noima.ro. De asemenea presa şi blogurile partenere sunt invitate să sprijine aceste proces de comunicare.

Sebastian Moldovan – Sebi is Back

Solo Show / Galeria Calina
19 ianuarie – 27 februarie 2015
Deschiderea: luni, 19 ianuarie, 18.00

sebi_is_back

Galeria Calina are plăcerea să vă invite la ultimul proiect al platformei DESENUL SANS RIVAGES/ curator Liviana Dan/ o platformă despre gândirea în desen, despre desenul contemporan ca idee și proces, despre intenționalitatea și flexibilitatea lui.

Cu toate că poate părea cool-headed expoziția SEBI IS BACK are o abordare concretă, abstractă, poetică. Sebastian Moldovan impune un spațiu dincolo de marginile hârtiei. O continuare a desenului cu alte mijloace. Fapte de biografie devin la Sebastian Moldovan obiecte, scene izolate, dar păstrează un sens al urgenței pentru arsenalul de apărare visat în copilărie, acut necesar acum: turnuri de observare, baricade, tuburi de oxigen.

Un desen fizic strânge impresii, scenă după scenă, dialog pentru dialog. În povestea despre viață orice se poate întâmpla. Acțiunea și discursul, ritmul evenimentelor au lumină și romantism, dar și o tensiune aproape febrilă. Linia este fină și detaliul rafinat. Desenul rămâne preocupat de un sens al echilibrului și este întotdeauna ușor departe.
Un minimalism vizionar adevărat ca formă și acuratețe rămâne mereu deschis spre o arhitectură domestică, curioasă și liberă.

Sebastian Moldovan s-a născut în 1982 la Baia Mare și a studiat la Universitatea de Arte și Design din Cluj. Trăiește la Sibiu. Lucrează video, fotografie, desen și instalații de cele mai multe ori site-specific. A expus la a 55 ediție a Bienalei de la Veneția, Italia, 2013, la Salonul de proiecte / MNAC, București, România, 2012, la Bienala de artă contemporană, Haifa, Israel, 2010, la Muzeul de artă, Harkov, Ucraina, 2009, la Cabaret Voltaire, Zurich, Elveția, 2006. A avut expoziții personale la Galeria de artă contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, România în 2005 și 2011 și la Galeria Jan Dhaese, Gent, Belgia în 2008, 2010 și 2014. (Liviana Dan)

Galeria Calina este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane.
Galeria Calina susţine Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.