După Brâncuși vine Baba, după Baba vine Grigorescu, apoi Dalí

Corneliu Baba – Epilog, Răscoala, Prolog

Asemuit cu Rembrandt şi Goya pentru atenția deosebită pe care o acorda portretelor și mâinilor, Corneliu Baba este unul dintre cei mai apreciați artiști români contemporani și un „Șef de școală în adevăratul sens al cuvântului”. În licitația ce-i este dedicată, publicul va putea licita pentru cea mai mare lucrare a artistului (de aproape 6 m lungime), opera fiind un triptic asemănător cu cele ale lui Francis Bacon, pentru care colecționarii străini au oferit zeci de milioane de euro. Tripticul „Răscoala” (estimare: 70.000 – 120.000 euro) nu impresionează doar prin dimensiuni, ci și prin tema abordată – o problematică intens studiată de artist, ce devine propriul refugiu de exprimare artistică în perioada comunistă. O altă operă importantă este și „Copilul Arlechinului”(estimare: 40.000 – 60.000 euro), în care motivul arlechinului este ridicat la nivelu lunei înalte meditaţii asupra condiţie iumane. Din rândul Discipolilor săi se regăsesc în licitație: Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Mircea Ciobanu, Sorin Dumitrescu, Florin Ciubotaru, Henry Mavrodin, Mirel Zamfirescu, Firu Dumitrescu, Mihai Cismaru și mulți alții.

Corneliu Baba – Copilul Arlechinului

Licitația „Ceramica secolului XX”aduce în prim-plan inedite opere ale marilor artiști internaționali Salvador Dalí, Pablo Picasso și Andy Warhol. Tematică în vogă internațională, în mai anul acesta, casa Sotheby’s a organizat o licitație dedicată celor mai importante opere de ceramică realizate de Picasso. Licitația s-a bucurat de un uriaș succes, depășind estimările specialiștilor și aducând 1,54milioane de euro. Recordul stabilit de Picasso pentru o piesă de ceramică este un formidabil 770.000 de euro, obținut la o licitație Christie’s din 2013– astfel că accesibilitatea operelor artistulu iprezente în licitația Artmark marchează o ocazie rară de diversificarea colecțiilor românești cu piese de importantă artă europeană. Selecția licitației cuprinde piese de ceramică semnate de importanți avangardiști români precum MilițaPetrașcu și Jules Perahim, ori contemporani consacrați precum Daniela Făiniș, Ștefan Câlția sau Costel Badea, dar și ceramică tradiționalistă.

Salvador Dali – Las cuatro estaciones

Daniela Fainiș – Visul frunzelor de ceai

Însă, expoziția oferă iubitorilor de artă multe alte surprize, mai ales prin Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc, unde operele marilor pictori români așteaptă să fie descoperite. Vă așteptăm să ne vizitați înperioada 12–23 septembrie la Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti, nr. 5, iar pe 23-24 septembrie la Athenee Palace Hilton, unde vor avea loc și licitațiile ʺCorneliu Baba și Discipoliiʺ și ʺCeramica secolului XXʺ marți, 23 septembrie, ora 19:30, iar Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc miercuri, 24 septembrie, ora 19:30.

Flavia Lupu – Sunt fiica răsfățată a unui om politic

Victoria Art Center
17 septembrie – 04 octombrie 2014

Vernisaj: Marți, 16 septembrie 2014, ora 19.00
Curator: Olivia Nițiș.

Victoria Art Center (București , Calea Victoriei 12C, www.artvictoria.ro) vă invită la vernisajul expoziției Flaviei Lupu,  „Sunt fiica răsfățată a Unui om politic”, ce va avea loc marți, 16 septembrie, ora 19.00.

Sunt fiica răsfățată a unui om politic este rezultatul unui proiect al cărui prim episod – Upper Class Supervized – a fost prezentat în luna iunie a acestui an la galeria Calina din Timișoara.

Proiectul autoreferenţial încearcă să ilustreze nu doar asumarea unui statut şi a unei/unor identităţi la graniţa dintre public şi privat pe fondul unor realităţi politice implicit accesibile, ci si procesul de asumare al unui discurs despre relaţiile de putere dintre cele două sfere în contextul transferurilor permanente şi influenţelor politicului asupra vieţii personale.

Fiica unui om politic, deputat de Constanţa, Flavia Lupu își plasează și interogează identiatea confrunată cu rupturi și tensiuni, între mediul artistic și cel politic, viață privată și publică, presiuni familiale și presiuni sociale. Expoziția este o asumare foarte tranșantă a dezbaterilor pe marginea construcțiilor identitare într-un context particular, acolo unde interesul pentru arta politică se naște prin experiență directă și prin interiorizarea unui mecanism de control social şi politic.

Atitudinea proactivă a artistei vizează întâlnirea cu propria biografie, cu narațiunile tip tabloid, cu oglinda socială și politică a lumii din care face parte cu miza citirii de către privitori a unor layere diferite care au la bază încercarea unei dificile armonizări personale, dar și expunerea unui segment politic local simptomatic. Flavia Lupu ridică cortina defilând pe o scenă  reală unde invitația la transfer nu are loc din perspectiva unei artiste care își înscenează un context după un model vizitat de nenumărate ori în mediul artistic internațional, ci din perspectiva unei artiste direct conectate la realiatea politică locală și asupra căreia această realitate se răsfrânge cu efecte dintre cele mai riscante. Filmul expozițional nu este inspirat de personaje și fapte reale, ci dezvăluie personaje și fapte reale. Curaj artistic și/sau strategie,  indiferent de receptare accesul la un asemenea material de lucru și utilizarea lui asumată și riguros controlată vizual reprezintă un moment complicat și subtil care articulează un document deloc neglijabil în contextul producției artistice contemporane.

„Cina cea de taină” este un eveniment care modifică iconografia culturală în arhitectura gândirii, o piesă care încheie parcursul autoreflexiv, fiind o paradigmă politică al cărei sens iconografic tensionează relaţia dintre gen şi putere, artificial și autentic. Un cadru concret, fără actori și cosmetizări în photoshop. Cu atât mai relevant.