Nudurile realizate de Mihai Panaitescu sunt expuse la Deva

Regizorul și fotograful devean, premiat anul acesta la festivalul „Vama Sub Lumini de Oscar”, Mihai Panaitescu, vă invită la galeriile de Artă „Forma” din Deva pentru a vedea expoziția de fotografie intitulată „Types of Synesthesia”, expoziție prezentată publicului doar pentru scurt timp, până miercuri 10 septembrie 2014.

Mihai Panaitescu a reuşit să convingă publicul și juriul că un corp nud nu însemnă pornografie. Cele mai bune fotografii nu înregistrează concis ceea ce a văzut autorul, ci structurează informația folosind reguli specifice gramaticii limbajului vizual. Starea de nuditate este subiectul. Fotografia, pe care ne-o propune Mihai Panaitescu, are abilitatea de a comunica la nivel conceptual, de a provoca și reda sentimente prin intermediul tehnicilor de retușare și printare.

„Sinestezia, ideea acestui ciclu de fotografii, se referă la combinarea simțurilor cu ajutorul altui simț. Este vorba de un mecanism ciudat, care face să asociem anumite lucruri prin intermediul altora. De exemplu, verde-sărat sau miros-verde. Această combinare a simțurilor este tema fotografiilor din această expoziție”, spune Mihai Panaitescu.

Corpul uman se află în afara judecăților estetice. Stilul de a interpreta corpul feminin, pentru a-l aduce în fața privitorului, transformă imaginea în concept estetic.
„Fotografiile mele sunt pline de culoare și lumină. Complementara oranj-albastru are un rol important în perceperea simultană. Culorile sunt fragmente dintr-un performance ce a avut loc în timpul festivalului „Vama Sub Lumini de Oscar”. Sunt la cea de-a doua mea participare la acest festival. Anul acesta am luat premiul I, deși nu mă așteptam, la Secțiunea „Nud artistic”, lucru de care sunt extrem de încântat. Una dintre lucrările mele a fost publicată în „Examiner”, completează Mihai Panaitescu.

Lucrările expuse în galeria deveană sunt de dimensiuni mari, 120×60 cm, imaginile fiind construite ca o categorie ce conține simboluri vizuale, explorare, improvizație și experiment artistic. Apropierea obiectivului de părțile corpului uman creează impresia abstractizării, pentru a transforma imaginea în metaforă.

„Expoziția aceasta are loc după o pauză de un an. Acum 3 ani am avut o expoziție tot pe această temă, cu printuri realizate pe canvas. Ideea lucrărilor era tot din această zonă, a nudului, dar aveam alt concept. Nudul pentru mine însemnă sânge, înseamă roșu, însemnă sărat, înseamnă clorofilă…
Prefer detaliile și texturile, ideea transformării. Ceea ce vedeți pe simeză este viziunea mea despre nud”, conchide Mihai Panaitescu.

A consemnat Grigore Roibu

Cumințenia Pământului de Brâncuși ar putea rămâne în România?

Comunicat de presă

Opera participă în data de 8 septembrie 2014 la expoziția privată dedicată avangardei românești, ʺShowcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive displayʺ, organizată de către Artmark cu prilejul vizitei unor importanți colecționari internaționali.

Notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii de Brâncuși, drept răspuns la ofertele existente în piața internă și în cea internațională, oferă acestuia ocazia de a păstra și muzealiza importanta capodoperă de Brâncuși.

Realizată în 1907, ʺCumințenia Pâmântuluiʺ, alături de opera precum ʺSărutulʺ și ʺRugăciuneaʺ, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută. Reamintim episodul anecdotic, grăitor pentru șocul visual pe care opera brâncușiană îl provoca la începutul secolului, în care care sculpturile sale au fost vămuite la intrarea în SUA, cu ocazia participării în 1913 la Armory Show, la valoarea metalului, drept obiecte de tinichigerie, vama SUA refuzând calificarea acestora drept obiecte de artă.

ʺCumințenia Pământuluiʺ este o operă cu un trecut încărcat, cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist, confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un process îndelungat și tracasant al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Actualmente sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières) este evaluată la suma de 20 milioane de euro. Cea mai important tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea în 2009 de către Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn Madame L.R. pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Ultima vânzare a unui Brâncuși, petrecută tot la Casa Christie’s, de data aceasta la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studio în gips al viitoarei capodopere “Sărutul”.