Un start de colecție

Se pare că, până la urmă, povestea este cea care cucerește, iar destinul aventuros al operei o transformă într-un icon cultural. Acesta este dovedită chiar de pictura lui Grigorescu, „Fetița în roșu”, adjudecată pentru 60.000 €, de două ori și jumătate prețul de pornire. De altfel, și povestea sensibilului Ștefan Luchian atrage prin paleta de emoții pe care o transpune în arta sa, opera „Țărancă cu copil” fiind adjudecată cu 36.000 €, aproape de maxima evaluării. Alte adjudecări speciale au fost obținute de Gheorghe Petrașcu cu „Casă Țărănească” pentru 23.000 € și Francisc Șirato cu „În interior” pentru 22.000 €.

Corneliu Baba își consolidează recordul de autor de 50.000 euro (stabilit la Artmark în decembrie 2012 pentru opera „Spaime”) prin operele „Copilul arlechinului” și Tripticul „Prolog, Răscoală, Epilog”, ambele adjudecate la această valoare. Un simplu „Studiu pentru Spaime” a adus 1.200 € de la 450 €. Râvnit s-a dovedit a fi și Ștefan Câlția, toate operele sale fiind achiziționate peste valorile maxime estimate, opera „Dimineață” ocupând primul loc cu 3.250 €.

Vedeta absolută a licitației “Ceramica Secolului XX” a fost Salvador Dalí. Operele „Le chevalier Moyenâgeux” (seria Les Chevaux Daliniens), adjudecată pentru 2.250 € (de 6 ori și jumătate mai mult ca prețul de pornire) și „Saint Georges” (seria Les Chevaux Daliniens), adjudecată pentru 1.800 € (de 5 ori mai mult ca prețul de pornire) au fost cele mai apreciate opere de ceramică.

Toamna se încheie cu cea mai importantă licitație a sezonului. Licitația de Toamnă – „Mari Maeștri ai Artei Românești” este dedicată în exclusivitate artei de prestigiu și se focalizează pe cei mai valoroși artiști români tranzacționați în țară, dar și la casele internaționale de licitații. Incontestabilii Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Alexandru Ziffer, Victor Brauner etc. vor compune un parcurs memorabil prin istoria artei românești, completați fiind de artiștii postbelici și contemporani de calibrul lui Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Constatin Piliuță, Horia Bernea, Ștefan Câlția, Sabin Bălașa și mulți alții. Licitația va avea loc miercuri, 19 noiembrie, ora 19:30, la Athénée Palace Hilton.

 George Tiutin – Taina pământului

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti şi Galeria Galateea anunţă lansarea albumului „De la materie la sens”, dedicat operei regretatului ceramist George Tiutin; cartea a apărut anul acesta la Editura Palatelor Brâncoveneşti în viziunea grafică de excepție a Claudiei Tache.

Evenimentul va avea loc luni 29 septembrie, ora 19.00, la Galeria Galateea, în cadrul expoziţiei George Tiutin: „Taina pământului” care reuneşte un ciclu de lucrări emblematice, larg prezentate în album, realizate între anii 1981– 2009.

Albumul şi expoziţia organizată de familie „in memoriam George Tiutin”, vor fi prezentate de criticul de artă Doina Mândru, curatorul evenimentului.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 19.09 – 15.10.2014

George Tiutin (născut la Talpoş, Bihor, în 6.05.1935, decedat la Bucureşti în 26.12.2013) a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu, facultatea de Arte decorative, în anul 1963, avându-i ca profesori pe remarcabilii sculptori Mac Constantinescu şi Zoe Băicoianu. Între anii 1968 – 2009 Tiutin realizează, singur sau participând în colective de artişti, o substanţială operă de artă murală şi decorativă în ansambluri turistice sau rezidenţiale din Olimp, Neptun, Sinaia, Bucureşti, Snagov. Parte dintre acestea sunt consemnate fotografic în album. Remarcabile pentru amploarea explorărilor artistice sunt expoziţiile autorului din 1971: Bucureşti şi Linköping, Suedia, 1981, Bucureşti şi Malmö, Suedia şi 2012, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, unde a expus instalaţia ceramică intitulată „Pământ şi Comos”. Tiutin interoghează primordialul prin materialitate şi registrul simbolic al memoriei prin forma simplă, ades epurată de accident, care trăieşte prin volum şi textură, dar şi prin multiple intervenţii la nivelul suprafeţei. Lucrările sale propun simboluri prin ansambluri de tipul arhitecturii sacre, sau aglomerări de elipse sugerând cosmogonii în derulare, „imagine de anvergură, efort de cuprindere“ cum spunea inspirit prietenul său Florin Ciubotaru. Pe lingă aceste prezenţe solo, artistul a participat intens la majoritatea Saloanelor de arte decorative, precum şi la numeroase expoziţii ceramice desfăşurate în spaţii europene.

Atelierul de fotografie / septembrie

O dată cu începrea noului an școlar am reluat Atelierul de fotografie. Cea de-a șaptea întâlnire din cadrul AF, desfășurată astăzi, 25 septembrie 2014, în Sala Studio din Colegiul Național „Decebal” Deva a avut ca temă relația dintre pictură și fotografie, avându-l coordonator pe artistul plastic Andrei Rosetti.

A fost o întâlnire inedită datorită faptului că Andrei Rosetti ne-a introdus în „laboratorul” construcției unei imagini, picturale sau fotografice. A fost un atelier al experimentelor și întorcerii în timp, călătorind prin atelierele de creație a marilor pictori, de multe ori ținute departe de ochii publicului. Echilibrul la care te constrânge opera de artă depășește domeniul eului, fiind rodul asimilării realității prin intermediul cunoștințelor și simțurilor. Activitatea de creeare a operei de artă constă într-un proces ce pleacă de la o experiență vizuală și se materializează prin intermediul mijloacelor specifice.

Pictura și fotografia sunt construcţii artificiale ale minţii, o procesare a stării noastre de privi lumea. Din cele mai vechi timpuri au existat maniere experimentale de a aborda arta. David Hockney (despre care am scris în Lupta pentru imaginea perfectă) redescoperă tehnicile uitate ale vechilor maeștrii cu ajutorul unor tehnologii optice. „Instrumentele optice nu fac ca desenul să devină mai ușor.(…) Optica a dăruit artiștilor unelte prin care puteau să fi înfățișat o nouă și însuflețită cale de a privi și reprezenta lumea materială”, spune David Hockney în prefața cărții „Știința secretă”.

Succesul picturii în rândul maselor reflectă o preferință obsedantă a societății pentru imagine, considerată instrument de informare. Informațiile circulă astăzi, în era digitală, cu o viteză uluitoare datorită Internetului. Democratizarea artelor, începând cu veacul al XX-lea, duce la producții vizuale care devin scop în sine, supunându-se unei noi culturi a imaginii. Fotografia s-a supus, la rândul ei, transformărilor din domeniul vizual, evocând realitatea ca instrument de investigare dar și artă a proximităţii dintre imagine, ca oglindire a realității, și imaginar.

„Am încercat o călătorie în întâlnirea opticii cu pictura din perioada premergătoare apariției aparatului de fotografiat. După desenele lui Albrecht Dürer am reconstituit procedee de transpunere a unui model pe o suprafață plană, transpunere mecanică și optică. A urmat o inventariere a unor cazuri în care s-au produs întâlniri fericite între pictură și fotografie, momente în care fotografia a inspirat pictura și, la rândul ei, pictura a inspirat anumiți fotografi. Am vorbit despre regizorii care au împrumutat idei atât din pictură cât și din fotografie. În final am făcut un exercițiu practic de transpunere a unui portret prin două metode: metoda clasică de a executa o schiță cu ajutorul măsurătorilor clasice, așa cum se face în cadrul facultăților și liceelor de artă și folosind procedee optice aduse la zi, prin intermediul unui videoproiector cu ajutorul căruia am realizat prelucrări minimale”, spune Andrei Rosetti.

La apariţia fotografiei au fost voci care au afirmat că pictura şi-a găsit sfârşitul. Robert Hugues, critic de artă a revistei Times, constata că în cultura postmodernă putem vorbi de moartea artei moderne. Sfârșitul artei tradiționale a devenit un slogan al avangardei. Moartea artei, la fel ca și a picturii, nu înseamnă decât disoluția formelor tradiționale. Acest lucru a încercat să îl demonstreze Andrei Rosetti în cea de șaptea întâlnire AF.

„Sper să nu fi fost o întâlnire plictisitoare. Consider aceste teme ca fiind pași necesari ce duc la înțelegrea unui aparat de fotografiat. Nu în ultimul rând, pentru mine, este importantă încercarea de a trage concluzii despre relația mea ca privitor și pictor cu modelul. Am vorbit despre unicitatea unei persoane și lucrurile comune care îi leagă pe toți oamenii”, conchide Andrei Rosetti. (Grigore Roibu)

Mai multe imagini pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.265654366976945.1073741850.163419813867068&type=1

Atelierului de fotografie / septembrie

Ediția a VII-a
Colegiul Național „Decebal” Deva

Joi, 25 septembrie 2014, începând cu ora 17:00, vă invităm la Colegiul Național „Decebal” Deva, în Sala Studio (situată în vecinătatea Paraclisului Sfântul Stelian), la cea de-a șaptea întâlnire AF. Fotografia, ca orice imagine, este o construcţie artificială a minţii, o procesare a stării noastre de privi lumea. Plecând de la acestă realitate, că participăm ca ființe raționale și afective la descoperirea lumii vizibile, vă propunem o temă de investigare prin care vom căuta, alături de Andrei Rosetti, legătura dintre pictură și fotografie.

Tema: Pictură şi fotografie – dialog
Coordonator: Andrei Rosetti.

La apariţia fotografiei au fost voci care au afirmat că pictura şi-a găsit sfârşitul. Nu a fost tocmai aşa. În ediţia a VII-a AF, vom încerca să găsim punţi de legătură între lumea picturii şi cea a fotografiei.

Andrei Rosetti a urmat cursurile de inginerie a sistemelor de producţie din Universitatea „Politehnica” Timişoara, după care a absolvit, în 2003, Facultatea de Arte din Timişoara, specializarea pictură. Este unul din fondatorii grupului NOIMA, format în anul 2003 de 6 pictori absolvenţi ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, care au lucrat în atelierul coordonat de profesorul Constantin Flondor. În prezent este profesor în cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva.

Atelierul este deschis tuturor elevilor de liceu interesaţi de fotografie.
Întâlnirea va cuprinde şi un moment practic în care vom realiza o imagine folosind deopotrivă fotografia şi tehnici specifice picturii.

Evenimentul pe facebook https://www.facebook.com/events/704529006290910/?context=create&source=49#

Licitație de clasă a maeștrilor impresioniști

Artmark/ Comunicat de presă

Nicolae Grigorescu- Fetița în roșu

Fără a fi vreodată profesor propriu-zis, asemeni lui Baba, Nicolae Grigorescu a fost mentorul unei întregi generații, revoluționând pictura românească. Acesta este prezent în Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc cu o operă recent descoperită într-o colecție elvețiană, „Fetița în roșu”(estimare: 30.000 – 50.000 euro). Opera a fost realizată în perioada în care Grigorescu se afla la Barbizon şi Marlotte și a făcut parte din colecția pictorului și colecționarului Eugène Blot, apoi din colecția Ernst Horndasch (unde a figurat alături de opere semnate de Bonnard, Renoir, Manet, Géricault etc.). Conform istoriei, fata reprezentată pe pânză de Nicolae Grigorescu este chiar fetița cea mică a celebrului realist francez Jean Francois Millet, fondatorul Școlii de la Barbizon.

Gheorghe Petrașcu – Casă țăranească

Artistul mai este prezent și cu peisajul „Luminiș” (estimare: 35.000 – 45.000 euro), clasat în categoria Tezaur și care a făcut parte din celebra colecție a dr. Iosif Dona și colecția dr. Șerban Andronescu Ghika, fiind retrocedat familiei colecționarului de Muzeul Național de Artă al României în 2007. Licitația aduce o mulțime de opera-vedetă semnate de Iosif Iser, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Samuel Mützner, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ion Theodorescu-Sion, Octav Băncilă, Nicolae Vermont și mulți alții.

Iosif Iser – Odaliscă cu șalvari verzi

Din această paletă de viziuni și emoții, se remarcă opera „Odaliscă cu șalvari verzi” (estimare: 40.000 – 60.000 euro) de Iosif Iser. Opera provine din colecția industriașului Leon Laserson (unul dintre cei mai înstăriți colecționari ai anilor ̔40 și ̔50, concentrat pe cele mai importante opere de Pallady și Iser, astăzi în marea lor majoritate aflate în muzee), despre care Corneliu Baba spunea în 1945 că este „poate cea mai pretențioasă ca valoare plastică din tot ce avem în București”.

O altă vedetă este pictura „Țărancă cu copil” (estimare: 25.000 – 40.000 euro) de Ștefan Luchian, ce provine din colecția Smaranda Atanasiu, verișoara artistului, și mai apoi din colecția familiei Paleologu.

Ion Theodorescu-Sion – Garoafe

Cu o proveniență aparte este și tabloul „Peisaj din Franța” (estimare: 12.000 – 18.000 euro) de Theodor Pallady, ce a făcut parte din colecția dr. Iosif Dona, cea retrocedată în 2007 de Muzeul Național de Artă al României. Și această operă este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniul cultural național.

Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc este prefațată de Licitația „Corneliu Baba și Discipolii”, unde publicul se poate bucura de cea mai amplă operă a lui Baba, realizată pe tema condiției umane, Tripticul „Prolog, Răscoala, Epilog” (estimare: 70.000 – 120.000 euro), dar și o mulțime de schițe și picturi ale maestrului și artiștilor care l-au urmat. De asemenea, iubitorii de artă vor admira piese de Picasso, Dalí, Warhol, precum și artiști români importanți în Licitația „Ceramica secolului XX”.

Theodor Pallady – Peisaj din Franța

Vă așteptăm să ne vizitați în perioada 19–23 septembrie la Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti, nr. 5, iar pe 23-24 septembrie la Athenee Palace Hilton, unde vor avea loc și licitațiile „Corneliu Baba și Discipolii” și „Ceramica secolului XX” marți, 23 septembrie, ora 19:30, iar Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc miercuri, 24 septembrie, ora 19:30.