Vlad Petri – Stat / Cetăţean

Expoziţie de fotografie

Muzeul de Artă Cluj
1 – 8 iunie 2014
Vernisaj: 5 iunie 2014, ora 17.30

Pornind de la imaginile străzii, ale mitingurilor, protestelor, flash-moburilor sau acţiunilor jandarmeriei, expoziţia își propune să evidenţieze relaţia dintre reprezentanţii statului şi cetăţeni şi felul în care aceasta se manifestă în spaţiul public.

În ultimii doi ani, Vlad Petri a documentat majoritatea acțiunilor de protest din București, începând cu cele din 2012 și continuând cu cele împotriva exploatării miniere de la Roşia Montana din toamna anului 2013, observând cu atenţie evoluţia raportului dintre autorităţi şi protestatari, documentând mesajele, momentele de violenţă, scenele cotidiene sau cele inedite.
Departe de a încerca să tragă o concluzie, expoziţia urmăreşte atât fixarea unor momente importante din istoria recentă a activismului românesc, cât şi creearea unui spaţiu de interogaţie şi formulare a unor posibile direcţii viitoare.

O parte din materialele filmate de Vlad Petri la protestele din 2012 au fost integrate în documentarul Bucureşti, unde eşti? (2014, 80 min.), care va fi prezentat la TIFF în cadrul Zilelor Filmului Românesc.

Horia Paștina – Grădini

Muzeul de Artă Cluj-Napoca
4 iunie – 6 iulie 2014

Vernisaj: miercuri, 4 iunie 2014, ora 18.00.
Vernisajul va fi urmat de o conferinţă sub genericul „Lecţie deschisă”
susţinută de Horea Paştina şi Oliv Mircea.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 4 iunie – 6 iulie 2014 o expoziţie de sinteză, definitorie pentru creaţia pictorului Horea Paştina şi semnificativă pentru aportul său de originalitate la configurarea artei româneşti contemporane.
„Grădini” este prima expoziţie a artistului la Cluj-Napoca şi prezintă o selecţie de peste 120 de lucrări a căror substanţă este definită de curatorul expoziţiei, Oliv Mircea, astfel: „Grădinile lui Horea Paştina marchează în felul lor «subtil» trecerea de la peisajul formal geometric la aparenţa naturală a dezordinii. Naturaleţea devine o însuşire «indusă» mai mult decât căutată şi construită. A picta şi a cultiva o grădină implică – o simţim din plin – în cazul lui Horea Paştina, o participare într-un proces în care natura este aranjată şi remodelată pentru a putea fi citită”.
Horea Paştina (n. 1946) a absolvit în anul 1973 Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. În anul 1985 a fondat împreună cu pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu grupul Prolog care a generat, într-o perioadă de revenire a dogmatismului comunist, o mişcare artistică orientată spre revalorizarea naturii şi reconsiderarea prin aceasta a spritualităţii româneşti din perspectivă creştină.
Creaţia lui Horea Paştina a fost caracterizată exemplar de Andrei Pleşu: „Răbdarea cu care artistul inventariază – pe suprafeţe uneori monumentale – recuzita fundamentală a vieţii (pâine, fruct, peşte, casă, grădină, cană, floare, pom, masă) e o specie a evlaviei. Şi a speranţei. Graalul e pe masa fiecăruia, centrul lumii e peste tot. Forţa cu care Paştina atacă muntele dur al picturii e umilitatea. Lent, tăcut, dar tenace, el opune complicatului mister al lumii văzute curăţenia – disciplinat întreţinută – a privirii sale”.
Expoziţiile sale au fost elogiate de critica de artă românească şi recompensate în anul 2007 cu premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române.
Expoziţia „Grădini” este realizată cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti.

La Cluj începe TIFF 2014

Zece zile de proiecții, concerte, expoziții și dezbateri

Ediția cu numărul 13 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania începe astăzi, 30 mai 2014, de la 20.45, în Piața Unirii Open Air din Cluj, cu ceremonia de deschidere, urmată de premiera națională a filmului Philomena (r. Stephen Frears), nominalizat anul acesta la Oscar. La gala prezentată de Tudor Giurgiu, președintele festivalului, vor lua parte oficialități și personalități din lumea filmului. Până pe 8 iunie, spectatorii au de ales între 217 filme din 55 de țări, concerte, expoziții, masterclass-uri, dezbateri și petreceri. În jur 700 de invitați români și străini sunt așteptați la TIFF.

La gala de deschidere va fi detaliată una dintre cele mai importante campanii în care se implică TIFF anul acesta, „Salvați Marele Ecran!”.

Sâmbătă, 31 mai, de la 10.30, la Mansarda Boema, va avea loc prima conferință majoră a campaniei de salvare a cinematografelor din România, la care vor lua parte Emil Boc, primarul Clujului, Marius Szabo, primarul orașului Gherla, Tudor Giurgiu, președintele TIFF, Marta Materska-Samek, președinta board-ului Cinema Development Foundation (Polonia), Tina Hajon – Head of Film Exhibition, Croatian Audiovisual Centre, Ivo Andrle, managerul Aerofilms (Cehia). Tot pe 31 mai, de la 20.30, va avea loc deschiderea oficială a Depozitului de Filme din strada Maiakovski, în prezența unor oficiali și invitați, urmată de proiecția unor fragmente din documentarul lui Alexandru Belc, Cinema, mon amour (work-in-progress) și a filmului Cinema at the End, în prezența regizorului Meritxell Soler. Spațiul inedit de la fostul depozit RADEF va găzdui în timpul festivalului proiecțiile din secțiunea cu același nume, Cinema, Mon Amour. Intrarea este liberă.

Programul complet al festivalului precum și toate noutățile pot fi găsite pe www.tiff.ro.

(Re)Dăruim copiilor copilăria

Artmark/ Comunicat de presă

Seara de miercuri, 28 mai, a adus mult așteptatul eveniment caritabil Art for Children, unde pasiunea pentru artă și dorința de a le oferi copiilor abandonați o șansă la normalitate s-au armonizat. Cu un total de aproape 150.000 euro şi cu aproximativ 200 de participanți la licitația găzduită de Banca Națională a României, Art for Children este prima inițiativă caritabilă de asemenea amploare din România, concepută după modelul celor occidentale. Deşi la început, acest tip de eveniment a demonstrat că publicul este receptiv la nevoile sociale actuale şi, nu de puţine ori, alege să îmbine pasiunea cu generozitatea.

Bucureşti, 30 mai 2014

Aşadar, cei prezenţi la licitaţie, în sală, online sau la telefoane, au licitat pentru loturile disponibile. Printre cele mai apreciate opere s-au aflat „Confidenţe” de Mihail Simonidy (13.000 euro de la 3.800 euro) şi „Pe plajă” de Rodica Maniu Mützner (20.000 euro), care de altfel au marcat şi două recorduri de autor. Alte opere care s-au dovedit a fi preferate de către public au fost şi „După spectacol” de Dorel Topan (2.000 euro de la 900 euro), „Rolling” de Francisc Chiuariu (4.000 euro de la 1.800 euro), „De-a v-aţi ascunselea” de Dan Hatmanu (1.600 euro de la 1.000 euro), „Margareta desenând” de Ştefan Dimitrescu (14.000 euro de la 10.000 euro) sau „Liolea” lui Ion Theodorescu-Sion (16.000 euro).

„Cultura şi copiii sunt cele mai de preţ atuuri ale României” este de părere prinţesa Marina Sturdza. Astfel, acest proiect caritabil Art for Children este singurul care îmbină atât componenta valorică artistică puternică, dar şi filantropia pentru o cauză presantă a societăţii româneşti, totodată promiţând iniţierea unei tradiţii caritabile în acest sens.

Alexandru Ciucurencu – Natură statică cu flori și vioară

Următoarea perioadă aduce la Artmark cel mai aşteptat eveniment artistic al sezonului, Licitaţia de Vară 2014 Duplex Bucureşti – Cluj-Napoca. Este pentru prima oară când o licitație de artă de anvergură pătrunde in inima Ardealului și chiar în inima orașului clujean. Aman, Tonitza, Petrașcu, Dărăscu, Șirato, Mützner, Ressu, Iser, Theodorescu-Sion, Schweitzer Cumpăna, Ciucurencu și artiști din perioade mai recente precum Baba, Pacea, Piliuță, Ilfoveanu, Redlinger, Brudașcu sau Hatmanu poposesc la Cluj pentru 5 zile pentru a readuce farmecul interbelic în încăperile Hotelului Continental, fostul Hotel New York și centrul emancipării culturale a clujenilor din perioada interbelică. Expoziția Licitației de Vară 2014 oferă vizitatorilor și surpriza de a admira, pe lângă cei mai faimoși artiști români, și artă europeană semnată de artiști precum Dalí, Matisse, Drouot și alții.

Samuel Mutzner  – Tătăroaică la Balcic

Alma Redlinger – Visul

Expoziția poată fi vizitată în perioada 29 – 4 iunie la Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă, str. C.A. Rosetti, nr. 5, 6 – 9 iunie la Hotel Continental din Cluj, strada Napoca, nr. 1, iar pe 10 iunie, când va avea loc licitaţia, operelor se vor împărţi între Casa Universitarilor din Cluj, Strada Emanuel de Martone, nr. 1, şi Athénée Palace Hilton din Bucureşti, aceasta începând la 19:00.

Fără Oglindă

Remus Ilisie, Serghei Macarov și Carla Silaghi Greta
Expoziție de fotografie

Galeria de Arte Vizuale Oradea
30 mai – 3 iunie 2014

Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Oradea are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziției foto „Fără Oglindă” care va avea loc vineri, 30 mai, ora 18.00 la Galeria de Arte Vizuale Oradea (Republicii, nr 15), proiect foto gândit și pus în operă de către artistul vizual surdo-mut Remus Ilisie, membru UAP, Oradea.
Acesta împreună cu doi prieteni Serghei Macarov și Carla Silaghi Greta vă propun o serie de trei proiecte foto: „Fără Oglindă” – REMUS, „Hobby” – CARLA și „Semne” – SERGHEI.

Inițiatorul proiectului Remus Ilisie rezumă în câteva rânduri scopul proiectului pe care vrea să îl prezinte orădenilor: „Prin aceste trei serii de fotografii vrem să sugerăm faptul că surzii sunt persoane inteligente, comunicative, inspirate, oameni cu imaginaţie şi chiar talent artistic. Dorim să amintim societăţii în care trăim că existăm şi că avem nevoie să colaborăm, să comunicăm surzi cu auzitori, că e nevoie de interpreţi care să ne ajute să ne integrăm în societate. De exemplu, sunt cursuri de artă fotografică la care surzii nu pot participa pentru că nu există un interpret care să comunice toate informaţiile transmise de profesor prin limbajul semnelor. Acelaşi lucru îl putem spune şi în ceea ce priveşte studiile universitare. E absolut necesar să existe interpreţi în fiecare instituţie de stat (şcoli, primării, spitale, poliţie, tribunale etc).
Suntem oameni capabili să muncim nu numai într-o fabrică, ci şi în învăţământ, în sistemul medical, în domeniul cultural etc. Vrem să fim angajaţi în funcţie de abilităţile şi pregătirea noastră şi nu ignoraţi şi respinşi pentru deficienţa de auz pe care o avem.”