Eugenia Pop – Retrospectivă

Galeria „Th. Pallady”
Vernisaj: 23 aprilie 2014, ora 17,00.

În perioada 19 aprilie – 4 mai 2014, la Galeria „Th. Pallady” (Iași, strada Lăpuşneanu) va avea loc expoziția Retrospectivă  a Eugeniei Pop. Prezintă conf. univ. dr. Emanuela Ilie.

Eugenia PopNăscută pe 27 mai 1945 la Cugir, Eugenia Pop a absolvit în 1971 cursurile secţiei de ceramică a Academiei de Artă „Ion Andreescu” din Cluj Napoca. Din 1981 a devenit membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj-Napoca, desfăşurând o activitate creatoare de excepţie, până la trecerea sa în infinit, în toamna anului 2012.
În tot acest timp, a avut numeroase expoziţii personale în ţară şi străinătate, participări la prestigioase bienale internaţionale de ceramică, cum au fost cele de la Mino-Japonia, Aveiro-Portugalia, Faenza-Italia, expoziţii de grup şi experimente artistice, tabere de creaţie precum cea de la Cucuteni, în care ne-am întâlnit.
Pe parcursul anilor care au definit creaţia sa, au existat mari teme precum melcul, dealul, sămânţa, arhetipurile, sfera, stela funerară, cosmogoniile, oglindirile, norii, sirenele, semnele vieţii etc.
Întâlnirea noastră a fost una predestinată, cum cred că sunt multe întâlniri din viaţa mea. Predestinată mie, ca să-mi deschidă o cale pe care merg şi acum, aceea a lutului ars, predestinată ei, ca să-i pot face vizibilă, după plecarea sa, o parte însemnată a creaţiei artistice, pe care familia mi-a încredinţat-o. Spun aceasta pentru că am inclus în amplul proiect ce se află în desfăşurare la Cucuteni înfiinţarea unui mic muzeu Eugenia Pop. A iubit aceste locuri încărcate de istorie cu iubirea sinceră a unui ceramist care ştie să-şi recunoască rădăcinile, cu iubirea cea mai sinceră a omului care ştie cine este el pe pământ şi printre ceilalţi oameni.
„Încerc să înţeleg cât mai bine ce este omul, ca să-mi definesc cât mai clar care ar putea fi relaţiile dintre oameni, relaţiile sufleteşti de comunicare-colaborare şi cum pot fi ele modificate în timp.(…) Îngerii de cărămidă sau paznicii destinului – sunt întrebări puse cu umor despre ce acoperă noţiunea de destin uman? De cine depinde viaţa cu începutul şi sfârşitul ei?” Am citat acest fragment din confesiunile Eugeniei Pop, cuprinse în catalogul expoziţiei Pragul din 2007, ca mărturie a întrebărilor sale existenţiale. La unele a găsit răspuns prin arta sa, la altele poate abia prin trecerea Dincolo.
Tot în catalogul despre care aminteam, Maria-Magdalena Crişan scria: “Eugenia Pop face parte dintre artiştii pentru care experienţa individuală, propria creaţie cristalizează un întreg proces prin care ea se caută pe sine, exprimă parcursul ei spre desăvârşire, spre a se întregi, pentru a descoperi un eu superior, acea “sămânţă” existentă în fiecare, căutată de unii cu perseverenţă, de alţii ignorată. Ea consideră că între viaţă şi artă există o punte traversată adesea în sus şi în jos, iar demersul său artistic reprezintă o fugă de la viaţa de fiecare zi, spre lucrurile simţite, spre zona ideilor, iar acestea le caută în zonele adânci ale culturilor arhetipale”. Curator: Ionela Mihuleac

Cea mai mare gravură realizată de Rembrandt

Coborârea de pe Cruce

rembrandt_coborarea de pe cruce

Gravura de cele mai mari dimensiuni a lui Rembrandt preia un motiv pascal: coborârea de pe Cruce a lui Isus (1633). Inițial, tema a fost realizată de către artist în ulei, comandă a Primarului din Amsterdam, pentru ca mai apoi Rembrandt să o transpună și pe o placă de cupru și să realizeze imprimări după aceasta. Este cunoscut faptul că, la realizarea acestei gravuri Rembrandt a întâmpinat o serie de dificultăți tehnice, artistul fiind nevoit să renunțe la primul exemplar al plăcii. În expoziția de față vedem lucrarea realizată după cela de-a doua placă de cupru, aceasta fiind una dintre cele mai importante gravuri ale lui Rembrandt. Caracteristic stilului său este expresivitatea figurilor reprezentate, ale căror chipuri transmit privitorului milă și uimire. Dumnezeu pare a fi cel care regizează întreaga scenă, modelând razele soarelui ce inundă întreaga atmosferă.

Este știut faptul că Rembrandt inițial nu a stăpânit tehnica gravurii, fiind nevoit să renunțe la primele sale încercări. Jocul cu lumina și umbrele este o caracteristică tipică artei lui Rembrandt, tehnica gravurii permițându-i artistului să se joace cu acestea două. Scenele religioase nu sunt o temă des întâlnită în arta olandeză din secolul al XVII-lea, un motiv pentru care ilustrațiile cu caracter religios, realizate de către Rembrandt, sunt atât de valoroase.

Tema Coborârii de pe cruce a fost reluată de Rembrandt în alte gravuri, una datând din 1633, și alta din 1642, aceste exemplare fiind prezente și în expoziția Rembrnandt. Apogeul artei gravurii, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 21, până în data de 11 mai, când se va deschide partea a doua a expoziției.

Calendar
Rembrandt. Apogeul artei gravurii

Partea I
12 aprilie – 11 mai 2014

Autoportrete  | 27 gravuri | 1628 – 1648
Vechiul Testament | 17 gravuri | 1625 – 1656
Noul Testament | 43 gravuri | 1627 – 1658
Sfinți | 14 gravuri | 1629 – 1659
Alegorii, scene de luptă, scene de vânătoare, scene literare | 11 gravuri | 1629 – 1658
Cerșetori | 16 gravuri | 1628 – 1648

Deschiderea părții a II-a
14 mai – 8 iunie 2014

Studii de cap și alte șchițe | 8 gravuri | 1630 – 1651
Portrete de femei | 14 gravuri | 1628 – 1642
Portrete de bărbați | 47 gravuri | 1629 – 1664
Scene de gen. tipuri de personaje | 35 gravuri | 1628 – 1655
Nuduri | 14 gravuri | 1631 – 1661
Peisaje | 27 gravuri | 1640 -1653

Noaptea muzeelor
Sâmbătă, 17 mai 2014

Conferință. Florin Stoiciu în dialog cu Rembrandt.
Demonstrație de gravură. Natura Paper

Silvia Suciu
Director executiv
AREXPERT GALLERY
0740451789, 0264590041
http://www.artexpert.ro/
http://www.rembrandt-in-romania.ro/