Diptyque / Calpe Gallery

Deschiderea: marţi, 21 ianuarie 2014, ora 18.00.
Prezintă: artistul Cristian Sida, curatorul expoziţiei şi scriitorul Robert Şerban.

DIPTYQUE Calpe-gallery-Timisoara

Expoziția „Diptyque” reunește lucrări realizate de către grupul de artişti franco-români pe perioada rezidenţei de la Gentioux, din Masivul Central, -tabăra în care Cristian Sida a fost invitat permanent ca organizator al grupului de artişti români-, fiind o selecţie de lucrări realizate de către masteranzii şi doctoranzii Facultaţii de Artă din Timişoara. Mericourt, din nordul Franţei, şi Gentioux au în comun faptul ca acolo s-au dat cele mai aprige lupte în Primul Război Mondial. Rezidenţele care s-au derulat aici au avut ca temă absurditatea războiului. Municipalitatea din Mericourt a iniţiat un proiect cultural/social sub deviza „Maudite soit la guerre” (Blestemat fie războiul).

În 2014, an în care se împlinesc 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial, Cristian Sida este invitat de către primarul oraşului Mericourt, Domnul Bernard Baude, să realizeze o lucrare de 20 de metri, pe această temă, pentru Primăria Mericourt. Lucrarea va fi realizată pe 20 de panouri de aluminiu şi va fi amplasată iniţial în faţa Primăriei, ulterior ea fiind instalată în sala de şedinţe.

La Calpe Gallery expun artişti din zona Masivului Central, respectiv oraşul Aubusson (pe vremuri capitala tapiseriei), cum ar fi, de exemplu, Claude Fetis, Alain Brodski, Martine Brodski, Pierre Marescau, studenţi în anii ’60 ai celebrilor Roger Bissiere şi Alfred Manessier la Beaux arts de Paris. Tot din din nordul Franţei, respectiv Mericourt şi Arras, expune Richard Marcziniak (preşedintele AIAP, Asociaţia Internaţională a Artiştilor din Palier), Samir Sfaxi, Gopal Dagnogo (Paris) şi Ludovic Wache. Artiştii români prezenţi în expoziţia „Diptyque” sunt: Cristian Sida, Horia Bojin, Călin Belonescu, Dana Constantin şi Vică Tilă Adorian, Velciov Nicolae, Livia Mateias, Iancu Georgiana, Marius Jurca, majoritatea cadre didactice sau masteranzi/doctoranzi ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, instituţie care a iniţiat un parteneriat cu municipalitatea din Mericourt în primăvara anului 2013.

Tabăra de creaţie de la Gentioux a fost iniţiată în urmă cu 5 ani de către Asociaţia A.I.A.P. şi cunoscutul artist francez Henri Cueco, unul dintre reprezentanţii de seamă ai generaţiei ’68, membru al mişcării „Figuraţia narativă”,  alături de Vladimir Velicovik, Jacques Monory și Jan Voss.

Premiera filmului Evoluții la Deva

ISJ Hunedoara
Vineri, 24 ianuarie 2014, ora 13:00

Evolutii

Vineri, 24 ianuarie 2014, la ora 13:00, la Inspectoratul Scolar Judetean Hunedoara din Deva, sala Spiru Haret va avea loc premiera filmului „Evolutii”. Cu această ocazie  puteți sta de vorba cu protagonista lui, Alexandra Marcu și cu regizorul filmului, Daria Hupov.

Alexandra Marcu este o adolescenta care a cucerit cei mai înalţi vulcani de pe patru contiente. Tânăra alpinistă și-a spus povestea într-o carte pe care a prezentat-o publicului anul trecut.
Filmul, regizat de Daria Hupov, descrie evoluţia adolescentei Alexandra Marcu şi a familiei ei de-a lungul ascensiunilor lor pe cei mai înalţi vulcani ai lumii.

„Evoluţii”este un documentar de 30 de minute, filmat de-a lungul unui an. Filmul conţine înregistrări din timpul expediţiilor, dar şi interviuri cu protagoniştii şi prietenii acestora.

Emanuel Tânjală – Jurnalul unui fotograf

Lansare de carte

Vă semnalăm o interesantă apariție editorială, Emanuel Tânjală – Jurnalul unui fotograf, volum în care autorul, unul dintre cei mai talentaţi şi mai cunoscuţi fotojurnalişti români, ne vorbește despre fotografia de presă și întâmplările de care a avut parte de-a lungul carierei sale de fotograf într-o epocă istorică sumbră, lipsită de libertate.

Emanuel Tânjală - Jurnalul unui fotograf

Emanuel Tânjală – Jurnalul unui fotograf

Publicată în 2013 la Humanitas
Colecția Memorii/Jurnale
ISBN: 978-973-50-4251-6

„Aveam 17 ani când am pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat. Îl cumpărase tatăl meu de la un client care venea la el la prăvălie.” Aşa începe povestea lui Emanuel Tânjală,

Jurnalul unui fotograf surprinde în instantanee grăitoare spectacolul unei existenţe cu întoarceri şi răsturnări neaşteptate, evocă oameni excepţionali şi întâmplări care schimbă destine. Emanuel Tânjală ne poartă, pe firul însemnărilor, într-o călătorie în timp şi spaţiu, din România până în America, din anii ’70 până în zilelele noastre. (…)
Vom descoperi sau redescoperi cu încântare în paginile de însemnări ale lui Emanuel Tânjală peste 150 de fotografii superbe, emoţionante, neliniştitoare, amuzante, calde, tulburătoare, înzestrate cu puterea de a repovești lumea în care trăim. [1]

„Nu am stat niciodată să detaliez despre obiectivele sau tipul camerei cu care am făcut o anumită fotografie. Dar mi-a plăcut să-mi amintesc povestea din spatele acelei fotografii şi starea de spirit pe care am avut-o atunci când am declanşat. Despre asta voi vorbi aici.
Mi-a fost greu să fac selecţia la sânge a fotografiilor care să intre în acest volum. Nu ştiu dacă am făcut cea mai bună alegere, dar vreau ca fotografiile publicate aici, sau oriunde, să constituie cartea mea de vizită, spovedania mea în imagini oferită semenilor mei”, spune Emanuel Tânjeală.

Emanuel Tânjeală este unul dintre numele cu răsunet din presa românească a ultimilor 40 de ani, are meritul de a fi dat o nouă definiţie şi o nouă dimensiune fotoreportajului. Arareori până la el subiectul unei fotografii de presă a fost surprins cu atâta inteligenţă şi analizat cu atâta minuţie.


[1] Prezentare Humanitas