Silviu Purcărete – Nopţile oraşului

Expoziţie de fotografie

Muzeul de Artă Cluj
3 octombrie – 3 noiembrie 2013
Vernisaj: 3 octombrie 2013, ora 12.00.

Silviu Purcărete (n.1950) este o personalitate recunoscută a teatrului românesc şi internaţional  fiind autorul unor spectacole de mare succes în România şi străinătate, distinse cu mai multe premii ale Uniunii Teatrale din România (UNITER) şi a festivalurilor internaţionale de teatru de la Edinburgh, Montreal, Dublin etc. În anul 1995 a devenit directorul al Centrului Dramatic de la Limoges (Franţa).

Regizorul Silviu Purcărete debutează ca autor al unei expoziţii de fotografie la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Fotografiile frapează prin plasticitatea imaginilor, rafinamentul compoziţiilor şi farmecul unor spaţii ce par laborioase scenografii care îşi aşteaptă actorii. Sunt, de fapt, instantanee nocturne surprinse în oraşe pe care le-a străbătut de-a lungul anilor. Noaptea însă, factor unificator, face ca cele 22 de imagini să pară înregistrate într-un unic oraş, seducător prin mister şi insolit.

primele 30’’

Muzeul Național al Țăranului Român / Sala Acvariu
Vernisaj: 3 octombrie 2013, ora 18.00.

În perioada 3-13 octombrie 2013 Muzeul Național al Țăranului Român găzduieşte, la Sala Acvariu, expoziția de pictură primele 30’’. Artiștii implicați în acest proiect sunt: Codruța Podina, Iuliana Vilsan și Cristi Gaspar.

Selecția de lucrări realizată pentru această expoziție se bazează pe similitudini intuitive și pe o întâlnire spontană între trei artiști cu background diferit, dar asemănători în ceea ce privește preocuparea pentru temele interiorizate, meditative, bazate pe o simbolistică primară a formelor și pe o sinteză subtilă a realității în oniric.

Expoziția se poate descifra în mai multe registre: unul tematic – formal, în care predomină cercul cu sens de unitate/pântec matern/somn – corp fragil/protecție; unul vizual – în care regăsim un real atașament pentru practica picturii și a subtilităților materiei și unul simbolic – în care utilizarea semnelor are un sens prestabilit, atent cântărit și direcționat înspre puncte nevralgice ale actualității și ale întâmplărilor personale ale autorilor. (Simona Vilău)

Primele treizeci de secunde, conceptul și titlul expoziției este un apel la citirea mesajelor prin intermediul inimii.
Inima are un câmp electric care îl depășește pe cel al creierului, iar mesajul ajunge în primul rând acolo, în primele 30 de secunde, apoi este preluat și procesat de creier. Expoziția ridica o problematică a ascultării inimii, este un punct de start pentru o introspecție și plonjare în receptarea realității.Convențional, în teoria comunicării, sînt echivalente cu prima impresie. Prima impresie reprezintă doar începutul contemplării și al dialogului cu imaginea.In semiotica cercului,a sferei,a celulei, este cuprins tot universul. Expoziția este un apel la ascultarea inimii ca semn ordonator al sensului vieții, un apel mic și puțin sonor într-o lume contemporană sufocată de strategii și speculații financiare,o pauză de respirație, un răgaz,o introspecție la ceva fragil, sensibil și aparent neimportant, dar care conține asemenea celulei toată informația și misterul vieții. (Iuliana Vilsan)

George Banu – Nopţile muzeului

Expoziţie cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca

3 octombrie – 3 noiembrie 2013
Vernisaj: 3 octombrie 2013, ora 12.00.

Expoziţia face parte din programul „Parti-pris” în cadrul căruia personalităţi ale lumii culturale sunt invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, componenta de cercetare, critică a programului fiind una esenţială.

A treia ediţie a programului îl are ca invitat pe reputatul critic de teatru George Banu care a realizat o selecţie de lucrări cu subiect nocturn sub titlul „Nopţile muzeului”. „Aceste ‹‹nopţi›› provin din rezervele muzeului, din acea parte obscură a sa, la care, rareori, puţini au acces. Oare „rezerva” nu e echivalentul nopţii?” scrie George Banu în catalogul expoziţiei. Vor fi expuse lucrări de pictură şi grafică, unele pentru prima dată, avându-i autori pe Corneliu Baba, Pericle Capidan, Aurel Ciupe, Marcel Chirnoagă, Alexandru Cristea, Ion Dumitriu, Dan Erceanu, Octav Grigorescu, Feszt László, Gheorghe Leolea, Puia-Hortensia Masichievici, Giovanni Paolo Panini, Ioan Augustin Pop, Ion State, Nicolae Tonitza. În expoziţie se va proiecta o selecţie din serialul „Noaptea”, un film în şase episoade realizat pentru TVR de George Banu şi Dominic Dembinski.

George Banu (n. 1943) este profesor de clasă excepţională la Sorbonne Nouvelle-Paris 3, membru de onoare al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. Între anii 1990-2001 a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor iar între anii 1994-2001 a fost preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. Este preşedinte al Prix de l’Europe pour le Théâtre şi secretar general al Union des Théâtres de l’Europe. În anii 1981, 1983, 1989 a fost distins în Franţa cu premiul pentru cea mai bună carte de teatru. Este Chevalier des Arts et des Lettres şi Commandeur de l’Ordre National du Mérite, Comandor al Ordinului „Serviciu credincios”- România. A primit premiul de excelenţă al UNITER şi premiul Prometeu, alături de multe alte distincţii.

Expoziţia este realizată cu sprijinul Electrogrup, City Plaza Cluj şi Institutul Francez Cluj.

Régis Michel – Criza culturii contemporane

Conferință / Muzeul de Artă Cluj
Miercuri, 2 octombrie 2013, ora 18.00.

În cadrul programului „Lecţie deschisă” Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Institutul Francez din Cluj-Napoca şi City Plaza vă invită miercuri, 2 octombrie, 2013, ora 18, la conferinţa cu titlul Criza culturii contemporane susţinută de Régis Michel, conservator şef la Muzeul Luvru. Cu trei secţiuni principale, conferinţa va fi urmată de o masă rotundă şi va focaliza asupra crizei muzeelor, a crizei artei contemporane şi cea a culturii publice.

Régis Michel este de asemenea cercetător asociat al Institutului Naţional de Istoria Artei (INHA) şi profesor la Universitatea Publică a Elveţiei Italiene (USI). Lucrările sale se ocupă de cultura vizuală a modernităţii, de antropologia critică a artei occidentale şi de artele corpului. A conceput împreună cu Françoise Viatte seria de expoziţii Parti-pris la Muzeul Luvru invitând personalităţi ale lumii culturale ca Jacques Derrida, Julia Kristeva, Peter Greenaway sau Jean Starobinski să realizeze expoziţii cu lucrări din patrimoniul acestui muzeu. Este autorul unei ample expoziţii dedicată artei video contemporane „Ochiul-ecran. O sută de video-uri pentru regândirea lumii” realizată la Casino Luxembourg.

Programul „Lecţie deschisă” al Muzeului de Artă Cluj-Napoca îşi propune să prezinte în cadrul unor conferinţe problematica specifică artelor plastice, interferenţa acestora cu celelalte arte, experienţe artistice şi cercetări recente la nivelul teoriei şi istoriei artei, publicul fiind invitat să intervină cu propriile observaţii şi întrebări referitoare la conţinutul conferinţei.

Expoziţia este realizată cu sprijinul City Plaza Cluj.
Intrarea este liberă.

Angela Tomaselli – Pictura cu „fabule” despre câini şi politicieni

Muzicieni şi alţi … concetăţeni

Artexpert Gallery, Cluj
2 – 18 octombrie 2013
Vernisaj: 2 octombrie, ora 17.00.

Considerată ca o entitate specifică, pictura feminină românească îşi întemeiază calităţile pe o estetică a subiectivităţii, pe celebrarea artei ca eveniment emotiv declanşat din explorarea realităţii. Nu arareori însă, ea se aventurează pe teritorii considerate tradiţionale ale masculinităţii; vorbim de forţa expresivă auctorială, de un suflu epopeic, de o anume constanţă disciplinată a efortului constructiv. Fluxul emotiv al subiectivităţii, sensibilitatea prodiguă, discursul colocvial al poeziei intimiste adaugă tot atâtea ingrediente care fac din edificiul plasticii feminine un miracol al comunicării subiectivităţii candide sau enumeră pagini exaltate, fremătând de senzorialitate şi de poezie.

Cumulând laturile acestei alterităţi, Angela Tomaselli este o personalitate dintre cele mai distinse ale plasticii actuale care acoperă cu uşurinţă atât registrul grav, laborios al unei picturi discursive a cărei sonoritate atinge uneori notele acute ale discursului politic disimulat (ciclul „Fabule”), dar explorează cu eleganţă reverenţioasă şi micile taine ale plăcerii ludice agrementate cu note lirice inconfundabile. Memoria sensibilă, nu neapărat resort intelectualist, are cuprinderea extravagantă a notaţiei memorialistice, de călătorie (ciclurile „Arhitecturi”, „Mitologii subiective”), dar şi reverberaţia solemnă a conceptului de stil („Muzicieni”).

Dacă excelează în ceva, atunci, pictura Angelei Tomaselli excelează prin unitatea ei formală, prin distinsa ei persuasiune cu care gamele sale (care provin nu din natură, ci de pe paletă) se amplifică cu modulaţii grafice care au o expresivitate acută picassiană, cu tonuri reverberate şi „pete de culoare” care denotă o rafinată parcurgere a stilului spre maturitate. Uneori, deformând, ca printr-un exerciţiu funambulesc, ajunge la ecouri fantastice, egalând în sonoritate şi distincţie pictura atât de „rotundă” ca expresie a picturalităţii proprie pânzelor lui Joan Miro – nu cu aceeaşi forţă de sinteză – dar, contrazicând ceea ce acesta susţinea cu nonşalanţă: „am asasinat pictura!“ Ea continuă să picteze folosind armele de seducţie ale feminităţii picturale. Este ciudat cum, din acest metisaj de calităţi (provine dintr-un tată italian şi o mamă româncă, dar cu sânge german) atinge sublimarea lirică proprie picturii moderne spaniole, atât de fundamental aşezată în edificiul picturii moderne europene. Virtual apollinică, dar şi potenţial hermesiană, face cu certitudine nota distinctă necesară care o individualizează în arta românească.

Pe piaţa de artă, Angela Tomaselli apare ca o investiţie cu cert potenţial de creştere, fiind plasată, sub raportul vânzărilor, în grupul primelor 10 artiste contemporane din arta românească, în vecinătatea Minei Byck Wepper, Silviei Rhea Radu, Georgetei Năpăruş, Getei Brătescu sau Nataliei Dumitrescu. Sub acest raport, ea îşi depăşeşte generaţia, stăpânind cu autoritate primele semne ale clasicităţii. Inconfundabilă ca stil, ireductibilă ca sentiment, profundă, elaborată, cariera sa, acum la vârsta deplinei maturităţi, are o vizibilitate spectaculară, în care vechile promisiuni au devenit reale certitudini.
(Vasile Radu)

Angela Tomaselli este născută în 1943 la Brezoi, Vâlcea, dintr-un tată italian şi o mamă jumătate nemţoaică, jumătate româncă. Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia artă monumentală (prof. G. Popescu, Simona Vasiliu Chintilă, Ştefan Szönyi, Costin Ioanid, Eugen Schileru, Adina Nan), promoţia 1961-1967. Debutează în 1969 la Expoziţia Republicană de la Bucureşti. Din 1967 în 1970 este muzeografă la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Galaţi, iar din 1970 este profesoară la Liceul de Artă din Galaţi. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1971 şi a UAP Bucureşti din 1993.