Ana-Maria Huluban – UNU

Lateral Art Space / Fabrica de Pensule
Vineri, 26 aprilie 2013, orele 19.00 – 22.00.

UNU-Ana-Maria-HulubanȊn luna aprilie, Lateral Art Space împlineşte un an de activitate.

Cu această ocazie, Ana-Maria Huluban propune o instalaţie video pe 3 canale cu titlul “UNU”, făcând o trimitere la principiul primordial al unităţii. Fiecare din cele 3 canale video corespunde unei „părţi” integratoare a lumii observate. Central se proiectează efecte create de lumină [Voinţa] ; în partea dreaptă sunt proiectate imagini din natură [Fiinţa], iar ȋn partea stângă imagini ce surprind construcţii realizate de om [Egoul]. Ultimele două (fiinţa, ego) se dizolvă în prima (voinţa), reliefând dinamica formatoare a acestui „UNU”.

Publicul este invitat să schimbe ordinea video-urilor din instalaţie pentru a crea noi combinaţii ȋntre cele trei triunghiuri proiectate. Astfel, publicul contribuie direct la dinamica vizuală a lucrării, generând versiuni proprii de redare.

„Fiinţa şi Egoul sunt polii opusi ai câmpului generator de Voinţă.
De unde ȋşi trag toate acestea originea dacă nu din Conştiinţa?
Ceea ce se poate conştientiza are un ȋnceput şi un sfârşit inteligibil, ȋnsă mai puţine putem spune despre conştiinţa propriu-zisă, generată de/generatoare a unui principiu.”

Instalația Anei Huluban va fi accesibilă DOAR în data de 26 aprilie între orele 19:00 și 22:00,

acesta fiind ultimul eveniment al Lateral Art Space în locaţia actuală. Detalii despre noua locaţie vor fi făcute publice odată cu promovarea următorului eveniment expoziţional din cadrul Lateral Art Space.

Ana-Maria Huluban | www.anamariahuluban.com
Lateral Art Space | www.lateral.la
E-mail: lateralartspace@gmail.com
www.facebook.com/Lateral.ArtSpace
Fabrica de Pensule | www.fabricadepensule.ro
Henri Barbusse 59-61/ Cluj-Napoca, Romania

Păduri virgine în Munţii Ţarcu

Expoziţie de fotografie

Expozitie de fotografie Paduri virgine în Muntii TarcuMuzeul de Artă din Timişoara este gazda expoziţiei de fotografie „Păduri virgine în Munţii Ţarcu”, organizată de Altitudine Banat în parteneriat cu WWF România.Se prezintă păduri din Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu în care natura mai supravieţuieşte în formă pură, fără intervenţie umană. Zona munţilor Ţarcu este esenţială în menţinerea ultimului Peisaj Forestier Intact din Europa, la sud de cercul polar.

Fotografi: Alin Ciulă, Alin Drăguşin, Camelia Băluţescu, Călin Ţâru, Octavian Radu Topai şi (regretam ca nu mai e cu noi) Adina Moşincat.

Vernisajul a avut loc joi, 25 aprilie 2013, la ora 18, în prezența profesorului Petru Urdea, decan al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii de Vest. Fotografiile vor rămâne în generoasa găzduire a Muzeului de Artă Timişoara pentru încă două săptămâni.

Au mai contribuit: Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc şi Foto Oskar Timişoara.

Invitaţie în Ţinutul Pădurenilor

Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei
Colegiul Naţional „Decebal” Deva

Oameni si locuri - Padurenii Hunedoarei- afisColegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită marţi, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie o „frântură” din cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.

Grigore Roibu: „Oameni şi locuri” – expoziţie de fotografie.
Rusalin Işfănoni: proiecţie de fotografii, prezentarea monografiei „Pădurenii Hunedoarei” şi a filmului documentar „Nuntă pădurenească la Dăbâca”.
Program artistic: Ansamblul de dansuri „Poieniţa” al Colegiului Naţional „Decebal”.

Ţinutul Pădurenilor, aflat la mică distanţă de municipiul Hunedoara, este o zonă geografică care păstrează o cultură arhaică milenară. Pe de o parte, zona se dezvăluie plină de surprize ca o „insulă etnografică” în care s-au păstrat elemente materiale şi spirituale populare arhaice, iar, pe de altă parte, satele îmbătrânesc fiind tot mai depopulate, riscând ca zestrea lor culturală să dispară. „Cultura pădurenilor va supravieţui atât timp cât supravieţuiesc oamenii. Un lucru trist este faptul că satele pădureneşti sunt îmbătrânite şi multe sunt aproape părăsite, dar noi, prin ceea ce facem, vrem să conservăm şi să stocăm ceva din această cultură”, spune etnologul Rusalin Işfănoni.

Protejarea acestor resurse culturale regionale revine tinerei generaţii pe care o formăm. „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” este o invitaţie ce are ca scop descoperirea acestui patrimoniu istoric demn de invidiat. „A cunoaşte şi a face cunoscute celorlalţi cultura şi civilizaţia arhaică a pădurenilor este atât o datorie ştiinţifică, cât şi una morală sfântă”, adaugă Rusalin Işfănoni.

Etnograful Romulus Vuia considera acest ţinut „o minune etnografică, deoarece aici totul este diferenţiat, totul este specific”.
Poenile cu stâncile care le străjuiesc, pâraile şi satele aşezate pe culmi având „brâul holdelor de cereale” dispuse pe terase, apoi al păşunilor şi, în sfârşit, la poalele dealului, pădurea, toate acestea te introduc parcă în grădinile primordiale create de natură. Din când în când, ca o mărturie a faptului că în aceste zone au trăit oameni bogaţi şi pricepuţi, care ştiau să mânuiască focul pentru a obţine fier, găseşti arhitecturi industriale şi utilaje ale exploatărilor de altă dată.

Motivul organizării acestei acţiuni este de a face cunoscut potenţialul cultural şi etnografic al Ţinutului Pădurenilor în rândul tinerilor şi nu numai, având scopul conservării acestor tradiţii. Am realizat fotografii, am căutat oameni care s-au ocupat şi se ocupă de această zonă geografică punând pasiune în munca lor de a arhiva „fragmente” ale istoriei judeţului Hunedoara. „Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie” este, de fapt, tema principală a acestor acţiuni. Expoziţiile, proiecţiile şi colocviile, precum şi prezentarea monografiei semnată de Rusalin Işfănoni evocă cu multă căldura portretul istoric, etnografic şi spiritual al populaţiei care trăieşte între Valea Cernei şi Valea Mureşului.

Permite-ţi să faci greşeli!

Interviu cu Ovidiu Hrin

Fragment preluat de pe GraphicFront.ro

ovidiuhrin00Carla Duschka: Cum ai defini meseria de grafician (în sensul de comunicare vizuală, grafică de afiș, de carte)?

Ovidiu Hrin: Designerii ar trebui să mediteze mai mult asupra omului. Omul ar trebui să mediteze mai mult asupra designului.

Ai dorit dintotdeauna să faci asta sau așa s-a întâmplat/ ai început cu altceva?

La început 1998-2003, pot spune că făceam altceva, mă preocupa modelarea și animația 3D, la un moment dat în anul 2004 când m-au contactat organizatorii festivalului Rock la Mureș să le gândesc o identitate pentru festival, click, s-a întâmplat. Restul este istorie, și mai am multe întrebări la care trebuie să răspund. 🙂

Poţi numi 2 caracteristici de bază absolut necesare unui bun grafician?

Să își permită să facă greșeli (Și să recunoască atunci când se întâmplă). 2. Să fie responsabil.

Un interviu realizat de Carla Duschka

Citiţi interviul pe graphicfront.ro

Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa

Salonul de proiecte

25 aprilie – 2 iunie 2013
Vernisaj: joi, 25 aprilie, ora 19.00.

Anca Munteanu Rimnic si Delia PopaSalonul de proiecte (Bucureşti, Calea Moşilor 62-68) a lucrat încă din sezonul trecut cu artistele Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa la dezvoltarea unor proiecte care s-au concretizat în expoziţia de faţă. Dacă Anca Munteanu Rimnic a fost invitată să facă o propunere cu prilejul expoziţiei „Global fără globalizare”, Delia Popa a fost una dintre artistele selectate în urma Open-Call-ului 2011/2012. Din diverse motive, cele două propuneri nu au putut fi duse la bun sfârşit în cadrul expoziţiilor amintite, dar Salonul de proiecte a susţinut cu consecvenţă aceste demersuri.

Lucrarea Deliei Popa intitulată „We, Our Friends and Us”: o piesă de teatru în mai multe monitoare este o instalaţie născută în urma unor discuţii pe teme aparent divergente precum activismul civic şi spiritualitatea, pe care artista le-a purtat cu diverse personaje din cercul ei de cunoscuţi. Astfel s-a născut ideea unor interviuri cu prieteni şi oameni care o inspiră. Cei şapte intervievaţi – care acţionează în sfera socială pe „fronturi” diferite – sunt prezentaţi ca pseudo-personaje cum ar fi „Artistul feminist ateu”, „Artista budistă” sau „Inginerul creştin”. Delia Popa grupează interviurile în patru acte după modelul unei piese de teatru: „personajele” vorbesc indirect unele cu celelalte, iar fiecare interacţiune între „personaje” constituie un moment dramatic.

Pentru prezentarea de la Salonul de proiecte, Anca Munteanu Rimnic a pregătit două lucrări care reflectă percepţia ei despre România, plecarea din ţară, precum şi încercarea de a intra în relaţie cu spaţiul de expunere. Clădirea Salonului de proiecte a găzduit în trecut un depozit de hârtie. Pe podea se pot observa în continuare urmele acestui trecut, amprentele vizibile în spaţiu constituind premisa unei intervenţii site-specific. În conexiune cu această intervenţie, artista a dezvoltat o lucrare bazată pe interacţiune şi performance: o instalaţie video în care şase femei improvizează pornind de la diverse concepte propuse de artistă, alcătuind împreună o coregrafie de „bocete”. Proiectul Ancăi Munteanu Rimnic este realizat cu sprijinul Goethe Institut Bucureşti, urmând ca în 2014 să apară şi o carte de artist la editura Distanz Verlag, Berlin, care va pune în relaţie experientele personale ale artistei cu reflecţiile ei asupra societăţii actuale.
Mulţumiri speciale: Galeria PSM Berlin.

Anca Munteanu Rimnic produce o operă puternică şi multi-faţetată alcătuită din sculpturi, fotografii şi performance-uri filmate. S-a născut în Bucureşti în 1974, iar din 1980 trăieşte în Germania. Între 1995 şi 2001 a studiat la Universität der Künste, Berlin. Între 2004 şi 2006 a participat la masterclass-uri susţinute de John Baldessari la UCLA, Mike Kelley şi Jack Goldstein la Art Center, Pasadena. În 2006, o bursă a German Academic Exchange Service îi permite să petreacă un an în Japonia. Munteanu Rimnic trăieşte şi lucrează în Berlin. Participări recente în expoziţii: 4th Moscow Biennale; Cabaret Voltaire, Zürich (2011), Hebbel am Ufer, Berlin; Club Electroputere, Craiova; Spinnerei, Leipzig (2010).

Delia Popa (n. 1980, Bucureşti) lucrează preponderent cu performance, instalaţie video şi text, şi se inspiră din domenii precum istorie recentă, antropologie vizuală, traumă şi comedie. A obţinut Masterul în Arte Vizuale de la School of the Art Institute of Chicago (2007), şi o diplomă postuniversitară în Arte Vizuale de la Goldsmiths College, University of London (2005). Proiecte recente includ Chelen Amenca/Dansează cu noi, realizat într-o comunitate de rromi din judeţul Sibiu împreună cu artista americană Ellen Rothenberg şi susţinut de Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Astra Sibiu şi School of the Art Institute of Chicago. O parte din rezultatele cercetării au fost prezentate în expoziţia curatată de Anca Mihuleţ la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal (2012). Delia locuieşte în Bucureşti. (www.deliapopa.com)