Permite-ţi să faci greşeli!

Interviu cu Ovidiu Hrin

Fragment preluat de pe GraphicFront.ro

Carla Duschka: Cum ai defini meseria de grafician (în sensul de comunicare vizuală, grafică de afiș, de carte)?

Ovidiu Hrin: Designerii ar trebui să mediteze mai mult asupra omului. Omul ar trebui să mediteze mai mult asupra designului.

– Ai dorit dintotdeauna să faci asta sau așa s-a întâmplat/ ai început cu altceva?

– La început 1998-2003, pot spune că făceam altceva, mă preocupa modelarea și animația 3D, la un moment dat în anul 2004 când m-au contactat organizatorii festivalului Rock la Mureș să le gândesc o identitate pentru festival, click, s-a întâmplat. Restul este istorie, și mai am multe întrebări la care trebuie să răspund. 🙂

– Poţi numi 2 caracteristici de bază absolut necesare unui bun grafician?

– Să își permită să facă greșeli (Și să recunoască atunci când se întâmplă). 2. Să fie responsabil.

Un interviu realizat de Carla Duschka

Citiţi interviul pe graphicfront.ro

Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa

Salonul de proiecte

25 aprilie – 2 iunie 2013
Vernisaj: joi, 25 aprilie, ora 19.00.

Salonul de proiecte (Bucureşti, Calea Moşilor 62-68) a lucrat încă din sezonul trecut cu artistele Anca Munteanu Rimnic şi Delia Popa la dezvoltarea unor proiecte care s-au concretizat în expoziţia de faţă. Dacă Anca Munteanu Rimnic a fost invitată să facă o propunere cu prilejul expoziţiei „Global fără globalizare”, Delia Popa a fost una dintre artistele selectate în urma Open-Call-ului 2011/2012. Din diverse motive, cele două propuneri nu au putut fi duse la bun sfârşit în cadrul expoziţiilor amintite, dar Salonul de proiecte a susţinut cu consecvenţă aceste demersuri.

Lucrarea Deliei Popa intitulată „We, Our Friends and Us”: o piesă de teatru în mai multe monitoare este o instalaţie născută în urma unor discuţii pe teme aparent divergente precum activismul civic şi spiritualitatea, pe care artista le-a purtat cu diverse personaje din cercul ei de cunoscuţi. Astfel s-a născut ideea unor interviuri cu prieteni şi oameni care o inspiră. Cei şapte intervievaţi – care acţionează în sfera socială pe „fronturi” diferite – sunt prezentaţi ca pseudo-personaje cum ar fi „Artistul feminist ateu”, „Artista budistă” sau „Inginerul creştin”. Delia Popa grupează interviurile în patru acte după modelul unei piese de teatru: „personajele” vorbesc indirect unele cu celelalte, iar fiecare interacţiune între „personaje” constituie un moment dramatic.

Pentru prezentarea de la Salonul de proiecte, Anca Munteanu Rimnic a pregătit două lucrări care reflectă percepţia ei despre România, plecarea din ţară, precum şi încercarea de a intra în relaţie cu spaţiul de expunere. Clădirea Salonului de proiecte a găzduit în trecut un depozit de hârtie. Pe podea se pot observa în continuare urmele acestui trecut, amprentele vizibile în spaţiu constituind premisa unei intervenţii site-specific. În conexiune cu această intervenţie, artista a dezvoltat o lucrare bazată pe interacţiune şi performance: o instalaţie video în care şase femei improvizează pornind de la diverse concepte propuse de artistă, alcătuind împreună o coregrafie de „bocete”. Proiectul Ancăi Munteanu Rimnic este realizat cu sprijinul Goethe Institut Bucureşti, urmând ca în 2014 să apară şi o carte de artist la editura Distanz Verlag, Berlin, care va pune în relaţie experientele personale ale artistei cu reflecţiile ei asupra societăţii actuale.
Mulţumiri speciale: Galeria PSM Berlin.

Anca Munteanu Rimnic produce o operă puternică şi multi-faţetată alcătuită din sculpturi, fotografii şi performance-uri filmate. S-a născut în Bucureşti în 1974, iar din 1980 trăieşte în Germania. Între 1995 şi 2001 a studiat la Universität der Künste, Berlin. Între 2004 şi 2006 a participat la masterclass-uri susţinute de John Baldessari la UCLA, Mike Kelley şi Jack Goldstein la Art Center, Pasadena. În 2006, o bursă a German Academic Exchange Service îi permite să petreacă un an în Japonia. Munteanu Rimnic trăieşte şi lucrează în Berlin. Participări recente în expoziţii: 4th Moscow Biennale; Cabaret Voltaire, Zürich (2011), Hebbel am Ufer, Berlin; Club Electroputere, Craiova; Spinnerei, Leipzig (2010).

Delia Popa (n. 1980, Bucureşti) lucrează preponderent cu performance, instalaţie video şi text, şi se inspiră din domenii precum istorie recentă, antropologie vizuală, traumă şi comedie. A obţinut Masterul în Arte Vizuale de la School of the Art Institute of Chicago (2007), şi o diplomă postuniversitară în Arte Vizuale de la Goldsmiths College, University of London (2005). Proiecte recente includ Chelen Amenca/Dansează cu noi, realizat într-o comunitate de rromi din judeţul Sibiu împreună cu artista americană Ellen Rothenberg şi susţinut de Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Astra Sibiu şi School of the Art Institute of Chicago. O parte din rezultatele cercetării au fost prezentate în expoziţia curatată de Anca Mihuleţ la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal (2012). Delia locuieşte în Bucureşti. (www.deliapopa.com)

Ioan Bizău – „Icoana Învierii. Structura artistică şi conţinutul teologic”

Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Lecţie deschisă
joi, 25 aprilie 2013, ora 18.00.

În cadrul programului „Lecţie deschisă” Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită joi, 25 aprilie, 2013, ora 18 la conferinţa cu titlul „Icoana Învierii. Structura artistică şi conţinutul teologic” susţinută de Ioan Bizău în sala icoanelor din Galeria Naţională.

În apropierea sărbătorilor pascale, Muzeul de Artă Cluj-Napoca propune publicului, într-o interpretare de excepţie, hermeneutica artistică a uneia din cele mai cunoscute teme ale iconografiei bizantine.

Preot, lector universitar dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Ioan Bizău este iniţiator al cursurilor „Iconologie şi arhitectură liturgică” şi „Teologia şi arta icoanei”. Pe lângă activitatea pastorală şi didactică, a desfăşurat o importantă activitate socio-culturală, contribuind la organizarea mai multor expoziţii deschise la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cunoscut iubitor de artă, a dobândit în timp o valoroasă colecţie de artă contemporană românească care atestă şi legăturile personale pe care le-a avut cu artişti ca Aurel Ciupe, Corneliu Baba, Ion Musceleanu, Teodor Harşia, Ioan Sima, Sorin Dumitrescu sau Horia Bernea. Este autorul volumelor: Viaţa în Hristos şi maladia secularizării, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2002; Liturghie şi Teologie, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2009.

Programul „Lecţie deschisă” al Muzeului de Artă Cluj-Napoca îşi propune să prezinte problematica specifică artelor plastice, interferenţa acestora cu celelalte arte, experienţe artistice şi cercetări recente la nivelul teoriei şi istoriei artei, publicul fiind invitat să intervină cu propriile observaţii şi întrebări referitoare la conţinutul conferinţei.

Intrarea este liberă.