Situaţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca

Comunicat de presă

Salon pe Balcon Cj 2012 (8)

Comunicat de presă privind actuala situaţie a clădirii Muzeului de Artă Cluj-Napoca

În legătură cu informaţiile legate de actuala situaţie a clădirii Muzeului de Artă Cluj-Napoca apărute în diverse medii de informare, precum şi ca răspuns la sugestiile formulate de unii vizitatori ai muzeului comunicăm următoarele:

Starea de degradare a clădirii a constituit întotdeauna o preocupare şi o prioritate pentru conducerea muzeului şi a Consiliului Judeţean Cluj. Astfel, proprietarul clădirii, Consiliul Judeţean Cluj a comandat un proiect de restaurare şi refuncţionalizare a clădirii muzeului – palatul Bánffy – care a fost finalizat în anul 2007.
Conform acestui proiect spaţiile au fost reconsiderate ca funcţiune începând cu subsolul şi terminând cu podul clădirii, urmând să beneficieze de toate dotările corespunzătoare unui muzeu modern. Pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor se propunea extinderea suprafeţelor utile, inclusiv realizarea unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri sub curtea interioară.

Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile de la parter urmau să aibă o destinaţie exclusiv legată de patrimoniul de artă deţinut, respectiv transformarea actualelor spaţii administrative în spaţii de depozitare şi actualul depozit pentru funcţia de expoziţie permanentă de artă universală. Spaţiile obţinute prin mansardarea podului au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli pentru expoziţii temporare şi simpozioane culturale.

Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă, urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte în sezonul cald.

Costul total al proiectului, la nivelul anului 2007, era estimat la 10 milioane de euro.
Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy. Tot din acest motiv proiectul a fost neeligibil pentru finanţare din fonduri europene.

În ultimii ani, pe lângă lucrările de reparaţii periodice care au vizat problemele apărute la acoperiş şi în interiorul clădirii, au fost iniţiate proiecte de reparaţii ale tencuielilor şi altor elemente ale zidurilor din curtea muzeului în vederea îmbunătăţirii aspectului acesteia. Datorită necesităţii respectării procedurilor generate de calitatea de monument de arhitectură pe care o are clădirea muzeului aceste proiecte nu s-au finalizat din cauza faptului că reparaţiile urmau să se conjuge cu alte intervenţii care nu numai că presupuneau resurse financiare indisponibile dar nu puteau fi realizate din cauza situaţiei juridice a clădirii.
Călin Stegerean, director

Identităţi (in)formale

Galeria Galateea
15 martie – 12 aprilie 2013

Galeria Galateea vă așteaptă vineri, 15 martie, ora 19:00, la vernisajul expoziției „Identități (in)formale”.

Identități (in)formaleParticipanți: Gherghina Costea, Simona Tănăsescu, Aurel Vlad, Cristina Bolborea, Ioana Stepanov, David Olteanu, Marcel Scutaru, Bianca Boeroiu, Monica Pădureț, Nicolae Moldovan, Iulian Vîrtopeanu, Ilie Rusu, Ciprian Ariciu, Titu Toncian, Alexandra Mureșan, Lucia Lobonț, Ernest Palko, Doina Stici, Vladimir Buburuzan, Ramona Bițușcă, Andra Băban, Gloria Grati.

Curator: Raluca Băloiu

Expoziția pune în discuție valoarea conceptuală a obiectului utilitar. Din repertoriul lucrurilor uzuale a fost ales „recipientul”, supus însă intervenției artistice și explorat ca formă, idee, mesaj. Tributar formulei duchampiene, vasului îi sunt eludate valențele pur funcționale. Forma inițială rămâne astfel, doar un pretext pentru elaborarea unei noi morfologii. În cele din urmă, vasul devine memorie afectivă, și exprimă o stare, un gând, o poveste. Artistul creează identități (in)formale. Ce rezolvări vizuale se nasc din acestea, rămâne să descifrăm în expunere … și ce conotații capătă ele pentru privitor, vă lăsăm să decideți! (Raluca Băloiu)

În cadrul expoziției Identități (in)formale va avea loc un eveniment cultural la care vă invităm să participați. Scriitorul Dan Mircea Cipariu va citi din volumul de poezii, „Singurătatea vine pe facebook”, miercuri, 27 martie 2013, ora 18:00.

Raluca Băloiu,
Manager Galeria Galateea
(Calea Victoriei 132, sector 1, Bucureşti)
tel:+40 21 317 38 14, mobil: +40 745 355 941
www.galeriagalateea.blogspot.com

Aplicaţii deschise: Prima ediţie a Bienalei Internaţionale de Ceramică Cluj

CICB 2013 / Prima ediţie
Cluj-Napoca
9 Octombrie – 3 Noiembrie 2013

bienala-ceramica-cluj

Termen limită pentru aplicaţii: 30 Mai 2013
http://ro.ceramicsbiennale.com/aplicatii

Bienala Internaţională de Ceramică Cluj este prima bienală de ceramică contemporană de anvergură internaţională din România, şi îşi doreşte să devină un cadru de întâlnire al ceramiştilor contemporani din toate colţurile lumii. Artiştii sunt invitaţi să aplice online şi să participe la bienală cu lucrările lor ceramice. Aplică acum (Termen limită: 30 Mai 2013).

Exprimarea sensibilităţii artistice folosind mijloacele ceramicii are din ce în ce mai mare popularitate în rândul artiştilor, iar în ultimii ani ceramica contemporană a început să fie privită ca o contribuţie la artele majore. Prima ediţie a bienalei are potenţialul de a schimba vechi mentalităţi, focalizându-se pe contextul contemporan şi prezentând diversitatea de concepte şi tehnici din domeniul inovativ al ceramicii contemporane.
Bienala Internaţională de Ceramică Cluj (CICB 2013) este organizată de Fundaţia Ceramart şi Asociaţia Ceramics Now, în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi Uniunea Artiştilor Plastici din România. Bienala de ceramică se va desfăşura în perioada 9 Octombrie – 3 Noiembrie 2013, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Scopul bienalei este de a acţiona ca un punct de întâlnire pentru ceramistii din toate colţurile lumii. Acest eveniment artistic va introduce publicul român la ceramica contemporană, la practicile şi noile concepte din acest domeniu. De asemenea, bienala va pune presiune pe instituţii naţionale şi internaţionale pentru a le face să lucreze împreună la reafirmarea oraşului Cluj-Napoca ca centru al ceramicii contemporane est-europene.

Căutările artiştilor ceramişti, influenţate de schimbări profunde – socio-economice, politice şi tehnico-ştiinţifice, dovedesc o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte raportarea la actul de creaţie, atât din punct de vedere al expresiei plastice cât şi al mesajului artistic.
Receptivă la orice deplasare de canon artistic în Agora globală a artelor contemporane, ceramica evoluează actualmente spre o strategie integratoare şi interdisciplinară. Noile concepte care se impun acum în aria artei ceramicii sunt tributare pe de-o parte, unor simbioze estetice şi forme de expresivitate specifice altor câmpuri de manifestare artistică, iar pe de altă parte îşi afirmă o dezvoltare experimentală specifică domeniului, în care îşi găsesc locul mixaje alchimice de unicitate expresivă.
Acest amplu panou referenţial de tendinţe exersate în ceramica contemporană la nivel mondial a determinat însăşi raţiunea de a prezenta publicului din România spectacolul de mare diversitate pe care arta ceramicii poate să îl ofere.

Pentru mai multe informaţii, viziţati http://www.ceramicsbiennale.com sau contactaţi-ne la email-ul office@ceramicsbiennale.com

Juriul primei ediţii a bienalei:
Zehra Çobanlı – Artistă şi Decan al Facultăţii de Artă, Universitatea Anadolu, Eskişehir, Turcia.
David Jones – Artist şi Lector Universitar în Ceramică la Universitatea din Wolverhampton, Anglia.
Les Manning – Artist şi fost Vice-Preşedinte al Academiei Internaţionale de Ceramică de la Geneva şi Director Fondator al Banff Centre for the Arts, Canada.
Cristina Popescu Russu – Artistă şi Vice-Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Ting-Ju Shao – Artistă şi scriitoare, fostă consultantă a comitetelor Bienalei de Ceramică din Taiwan şi Taipei Ceramic Awards.
Blazenka Soic Stebih – Artistă, Preşedinte al KERAMEIKON şi Director al Festivalului Internaţional de Ceramică Postmodernă şi Ceramica Multiplex, Varazdin, Croaţia.

Comitetul organizatoric:
Arina Ailincăi – Uniunea Artiştilor Plastici din România
Marius Georgescu – Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Fundaţia Ceramart
Vasi Hîrdo – Asociaţia Ceramics Now
Călin Stegerean – Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Gavril Zmicală – Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea

Bienala Internaţională de Ceramică Cluj 2013 | Facebook