Miklós Erhardt – Instrumental

28 ianuarie 2013 – 4 martie 2013

tranzit.ro/cluj vă invită luni, 28 ianuarie 2013, de la ora 18:00, pe Str. Brassai Sámuel nr. 5 din Cluj, să participaţi la vernisajul expoziţiei „Instrumental”, semnată de Miklós Erhardt.

„Astăzi, locuim criza; ea saturează întregul ţesut social, canalizează toate funcţiile vieţii în propria stare, astfel încît pare imposibil s-o pierzi din vedere. Efectele cultural-politice sînt edificate sub ochii noştri. Titlul expoziţiei poate fi înţeles ca o reflecţie asupra unei situaţii – foarte familiară în Ungaria – în care orice idee, fie ea un act de vorbire cotidian sau un concept artistic rafinat, este instrumentalizată, încă din primul moment, adesea chiar înainte de asta, în cadrul unui cîmp binar de valori şi interese. Expoziţia, spre deosebire de lucrările anterioare, referenţiale şi bazate pe text, este mai curînd mută. Ea este alcătuită printr-un mozaic de gesturi amar ironice, vag interconectate; din gînduri care nu sînt dispuse nici să se decidă, nici să se scurt-circuiteze. Ritmurile lui Bob Marley nu reușesc să treacă de intro” E.M.

Instrumental este parte a programului Ficțiune, Retorică și Fapte dezvoltat de tranzit.ro.

Miklós Erhardt (n. 1966)
Opera lui – intervenţii în spaţiul public, fotografie, video, instalaţii cu diverse medii – a evoluat în cadrul suprapunerilor cîmpurilor social, politic şi artistic. Între 1998 şi 2006 a lucrat cu artistul scoţian Dominic Hislop în cadrul proiectului de grup Big Hope; Big Hope a realizat o serie de proiecte documentare sociale participative şi a expus pretutindeni în Europa şi în restul lumii. Printre altele, a tradus în limba maghairă cărţi de Noam Chomsky şi Guy Debord. Predă design media la Universitatea de Artă şi Design „Moholy-Nagy”din Budapesta. Trăieşte şi lucrează la Budapesta şi Viena.

Pentru informații suplimentare:
Attila Tordai S.
Tel.: 0745 182672
attila.tordai@tranzit.org
http://ro.tranzit.org/
Partener media: CriticAtac, Transindex

Ioana Iacob – Foarte în plus

Galeria Calina
28.01.2013 – 20.02.2013

Vernisaj: luni 28.01.2013, între orele 18-20.

Galeria Calina are plăcerea să prezinte expoziţia de pictură „Foarte în plus” cu lucrările recente ale Ioanei Iacob.

Ioana Iacob este născută în 1987 şi a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj în anul 2009. În acelaşi an face o practică de specialitate la Colecţia Peggy Guggenheim din Veneţia. A avut expoziţii personale la Galeria Anaid Art, Bucureşti (2012), Mie Lefever, Gent (2011), Laika Art Space, Cluj (2010) şi expoziţii de grup la Art Market Budapesta (2012), Galeria Bulgakov, Cluj (2009) şi Galeria Plan B, Cluj (2008). A participat la atelierele „Construire une exposition” de la Muzeul Luvru, Paris (2010) şi la „Ananas et bisons blancs” de la Reşedinţa de vară a baronului Brukenthal, Avrig (2009).

Este adesea dificil să vorbeşti despre ce se întâmplă în pictura Ioanei Iacob. Întrebarea este dacă Ioana Iacob se joacă ori face un casting precis cu obiectele ei. Pictura este plină de referinţe, problema este să o gaseşti pe cea adevarată.
Ioana Iacob cere de la început o taxă afectivă.
Contextualizează cu metodele unui artist conceptual. Nu ajunge la o rezoluţie clasică. Pare mereu atrasă de o altă lume şi are mereu o distanţă nesofisticată. Combină tradiţia romantică şi cultura de consum cu o agendă care rămâne clară. Ioana Iacob este absorbită de sine, dar vigilentă, personală, dar aspră, cu o rezervă de dorinţe, de proiecţii, de vise, de strălucire. Imaginea derivă din fotografie şi apare oarecum tradiţională. Sensul tradiţiei vine însă din reflecţiile despre arta modernă. Ioana Iacob combină frumosul urmărit formal, fanteziile media, realitatea autentică cu comentariile ei personale de multe ori caustice.
În termenii formei şi al conţinutului rupe multe tabu-uri, dar echilibrează, uneori dur, flirtul ei cu un anume „zeitgeist”.
Pictura Ioanei Iacob vine misterios ca o nuvelă romantică şi vorbeşte despre memorie, despre copilărie, despre timpul călătoriilor, despre adevarata identitate, dar dispare imediat ce noi credem ca în sfîrşit am înţeles.
Pictura este de fapt o confesiune de secrete.
Pictura este seductivă, cu promisiunea intimităţii.
În spatele ficţiunii există un sens al lucrurilor reale care rămâne oricum dificil de explicat.
(Curator Liviana Dan)