Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012


Ediţia a XIII-a /Muzeul Naţional Cotroceni

Ana Maria Rugescu - Inflorescenta

Vernisajul a avut loc marţi, 27 noiembrie 2012, în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului..
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 27 noiembrie 2012 – 30 ianuarie 2013, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Coordonator proiect: Adina Rențea, Directorul Muzeului Naţional Cotroceni
Organizatorii expoziţiei:
Valentina Rotaru şef secţie, Muzeul Naţional Cotroceni,
Daniela Frumuşanu conf. univ. dr. Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

În cadrul Salonului sunt expuse lucrări din toate tehnicile artei decorative: tapiserie, imprimeuri textile, sticlă, ceramică, metal şi tehnici experimentale. Invitaţii sunt membri UAPR – Filiala Arte Decorative, absolvenţi, masteranzi şi doctoranzi ai Facultăţilor de Arte Decorative din ţară. Ediţia din acest an s-a îmbogăţit cu parteneri de prestigiu: Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Ambasada Republicii Moldova în România. Itinerarea expoziţiei în cursul anului 2013 la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău va conferi evenimentului o dimensiune internaţională.

Membrii juriului, – Corneliu Antim, Georgeta Hilhor, Suzana Fântânariu şi Vioara Popescu Dinu-, au acordat Premiul Salonului Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012 artistei Ana Maria Rugescu, pentru tapiseria „Inflorescenţă”, iar Premiul inter-pares al Salonului a revenit ceramistei Valeria Voicu, pentru lucrarea în porţelan „Alo, pământul”.

Ana-Maria Rugescu: Îmi plac provocările şi activez în multe domenii ale artei

Ana Maria Rugescu: Inflorescenţă

Grigore Roibu: Ai obţinut Premiul Salonului Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012 pentru lucrarea de tapiserie intitulată „Inflorescenţă”, un premiu care te onorează şi ne onorează pe noi, în aceeaşi măsură, fiind colegi în Liceul de Artă din Deva. Spune-ne ceva despre acest premiu pe care l-ai obţinut recent.

Ana-Maria Rugescu: Cu mare plăcere voi vorbi despre acest eveniment. În primul rând trebuie să spun că am fost foarte bucuroasă pentru faptul că am fost acceptată ca participant al aceastei expoziţii, în Salonul Naţional de Artă Decorativă ediţia a XIII-a. În al doilea rând, pot afirma că acest premiu l-am dorit, dar nu m-am aşteptat să-l primesc, deoarece în acest Salon au participat nume importante şi artişti de prestigiu ai artelor textile din România. Ceea ce am văzut în catalogul expoziţiei m-a impresionat. Sunt lucrări foarte, foarte reuşite, lucrări în diferite tehnici, extrem de interesante, în care văd căutările fiecărui artist în parte. Dacă aş fi făcut parte din juriu, – mi-am pus această problemă -, aş fi avut o misiune foarte grea şi neplăcută. Din punctul meu de vedere este greu să alegi din peste 100 de lucrări numele a doi artişti pe care să-i premiezi.

Câţi participanţi au fost în cadrul acestui Salon de la Muzeul Naţional Cotroceni?

– Au participat 102 artişti, din care 65 de artişti textilişti, 26 de ceramişti, 7 sticlari şi 4 artişti cu sculptură în metal. Au fost acceptaţi şi câţiva artişti de alte specialităţi, cu lucrări care se potriveau cu acest Salon de Artă Decorativă.

– Vorbeşte-ne, pe scurt, despre tehnicile pe care le foloseşti în lucrările tale şi despre cele pe care le-ai întâlnit în această expoziţie reprezentativă pentru arta textilă contempotrană.

– Eu folosesc o tehnică oarecum clasică, tehnica haute-lisse (n.r. gherghef vertical). Genul de proiecte pe care le-am realizat se pretează acestei tehnici. De exemplu, cum unele lucrări nu le puteam realiza în tehnica scoarţei, pentru că sunt într-o interpretare grafică, am apelat la tehnica cu noduri, o tehnică orientală. Îmi place să creez obiecte spaţiale şi am participat cu lucrări la trei ediţii ale expoziţiei intitulate „Carte-obiect”. Îmi plac provocările de orice tip şi activez în mai multe domenii ale artei, nu doar în cel al textilelor. Am participat la Saloanele de grafică, la Bienala de la grafică mică de la Arad şi la Salonul Naţional de Grafică.

Ce pot spune despre expoziţie este că apreciez căutările tehnice a celorlalţi participanţi, colegi de breaslă. În expoziţie sunt atât tehnici clasice, haute-lisse şi basse-lisse (n.r. război de ţesut orizontal), cât şi colaje textile, broderie mecanică combinată cu cea manuală sau tehnici experimentale, sfoară de Manila, imprimare textilă, panori decorative sau tehnica „batic”, lucrată cu ceară. Atât eu cât şi colegii mei încercăm să facem ceva nou. Mie îmi place să mă exprim cât mai divers. De exemplu, într- o lucrare cu care doresc să particip la Salonul de Iarnă am abordat o tehnică nouă. Pe de altă parte, apreciez faptul că sunt artişti care se încăpâţănează să folosească tehnici tradiţionale, cu toate că aceste tehnici sunt costisitoare şi implică foarte multă muncă, atât pentru realizarea proiectului, cât şi pentru transpunerea în material. Pentru acest efort trebuie să iubeşti cu adevărat arta textilă. Arta românească are tradiţie, dar se leagă tot mai mult de cea internaţională.

Salonul a avut o temă liberă. Fiecare artist a prezentat o lucrare care a considerat că este reprezentativă pentru creaţia lui. De aceea expoziţia  prezintă publicului lucrări în tehnici tradiţionale, dar şi de avangardă.

Există, pe de o parte, o tendinţă de a privi arta din afara Bucureştiului ca o artă de provincie. În ultimul timp, centre universitare, cum ar fi, de exemplu, Cluj, Iaşi sau Timişoara, arată un puternic potenţial cultural şi, cu toate acestea, încă se vorbeşte despre „arta din provincie”. Artiştii contemporani se revendică ca fiind putenic ancoraţi în ceea ce numim globalizare. Afirmăm tot mai des că arta nu poate fi înregimentată în graniţe geografice. Acest premiu pe care l-ai obţinut, fiind un artist care trăieşte şi lucrează în provincie, este un argument că acestă graniţă între arta din capitală şi restul oraşelor nu mai există?

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

– Eu, în acest moment, consider că este un argument în plus a faptului că nu mai există nici o diferenţă între arta promovată în capitală şi cea din provincie. Eu am participat, în ultimul timp, la aproape toate saloanele de profil şi miniatură textilă şi am constatat, cu bucurie, că peste tot mi-au fost apreciate lucrările. Am primit mesaje de la mulţi artişti din capitală şi din ţară care îmi erau favorabile şi acest lucru este o dovadă că nu se ţine cont de faptul că eşti un artist din provincie. Am fost foarte fericită să constat că mi-a fost apreciată munca şi lucrările.

Fiind profesoară în cadrul Liceului de Artă din Deva, doresc să menţionez faptul că o elevă pe care o pregăteşti a obţinut premiul de „cea mai talentată desenatoare din lume” în Japonia şi, iată, acest lucru vine ca un nou argument în a susţine ideea  că învăţământul din provincie are rezultate comparabile cu cele din şcolile de specialitate din capitală sau din marile centre universitare.

– Da, recent am primit premiul la un concurs cu temă ecologică intitulat „Eco Together”. La acest concurs au participat 42 de ţări şi 7500 de copiii. Eleva mea, Anca-Giorgiana Bondane, din clasa a IX-a, a participat cu două lucrări, extrem de originale ca interpretare, şi a luat acest premiu, urmând să meargă în Japonia unde este invitată din 12 până în 18 decembrie.

Mulţumesc mult şi îţi doresc o lună plină de cadouri la fel de frumoase ca şi cele despre care am vorbit.

(Interviu realizat de Grigore Roibu)

Aflaţi mai multe despre activitatea Anei-Maria Rugescu din interviul publicat pe 22 februarie 2011.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s