Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război

Muzeul Național de Artă al României, Rotonda sălii Auditorium     
2 decembrie 2012 – 27 ianuarie 2013
Goya - MNAR (afiş)Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Cervantes din Bucureşti invită publicul în perioada 2 decembrie 2012 – 27 ianuarie 2013 la expoziţia Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război (curator Juan Bordes).

Expoziţia prezintă cele 82 de gravuri din celebra serie Dezastrele războiului realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya în perioada 1810-1820, care ilustrează scene din timpul războiului împotriva trupelor napoleoniene (Războiul de independenţă spaniol, 1808-1814).
Prin intermediul acestor gravuri, Goya denunţă ororile războiului: cruzimea, fanatismul, teroarea, nedreptatea, suferinţa şi moartea. Atitudinea sa imparţială, prin ilustrarea atrocităţilor comise de ambele tabere implicate în conflict, transformă actul creativ într-unul de protest, de condamnare a războiului, fără precedent în istoria artei.

În paralel cu gravurile lui Goya sunt expuse fotografii din timpul Războiului civil spaniol (1936-1939), eveniment care s-a aflat în atenţia presei internaţionale, beneficiind de prezenţa unor fotografi renumiţi precum Robert Capa, David Seymour, Gerda Taro, Augustí Centelles sau Alfonso Sánchez, cărora li se adaugă nenumăraţi fotografi locali sau anonimi.
Această alăturare este menită să extindă denunţul lui Goya până în zilele noastre, să identifice în discursul fotoreporterilor de război ecoul atitudinii lui Goya faţă de conflictele armate.

Dincolo de valoarea artistică şi calităţile tehnice incontestabile, gravurile din seria Dezastrelor au rol de mărturie (Am văzut, Aşa s-a întâmplat – sunt titlurile unor planşe), de cronică a unor evenimente reale. De un mare impact vizual, în aceste gravuri pot fi identificate caracteristici care anticipează estetica fotografiei de presă: evitarea compoziţiilor complexe, surprinderea spontanului, a insolitului, prezenţa zonelor parazitare de negru sau a zonelor goale care au rolul de a concentra atenţia asupra porţiunii din imagine care conţine informaţia principală.
În expoziţie gravurile sunt grupate pe şapte teme majore: frontul, victimele, execuţiile, exodul şi jafurile, foametea, ipostaze ale femeii în război şi perioada de după război – o critică la adresa regimului absolutist instaurat de regele Ferdinand al VII-lea.

Din vasta arhivă fotografică spaniolă a Războiului civil au fost selectate fotografii care corespund grupărilor tematice ale gravurilor lui Goya, tocmai pentru a pune în evidenţă forţa universală a imaginilor din seria Dezastrele războiului – precursoare a cronicilor fotografice ale viitoarelor războaie.

Goya, MNAR

Goya a început seria Dezastrelor în 1810, dar ultimele plăci vor fi terminate spre 1820, timp în care a realizat mai multe planşe de probă şi a imprimat doar 3 exemplare complete ale seriei, sub titlul Fatalele consecinţe ale sângerosului război cu Bonaparte în Spania.
SURSA: www.mnar.arts.ro

O pădure în miniatură

Interviu cu Renzo Piano despre conceptul său pentru Muzeul Brâncuși din Paris

Brancusi (Sursa foto GraphicFront.ro)5

Renzo Piano este unul dintre arhitecții care au proiectat Centrul Georges Pompidou în 1971, alături de Richard Rogers și Gianfranco Franchini. Tot el construiește în 1996, lângă Centrul Pompidou, replica Atelierului lui Brâncuși.
În anul 2006, Renzo Piano este desemnat de TIME Magazine drept una dintre 100 cele mai influente personalități din lume.

Interviul de mai jos a fost realizat în 1997, anul inaugurării Muzeului Brâncuși de la Paris. Nu a fost publicat niciodată integral până acum.

Interviu realizat de Grit Friedrich și Florentine Anders. în toamna lui 1997, la Paris.
Tradus de Irina Weigl, Berlin.

Grit Friedrich este jurnalist freelancer din Leipzig, specializată pe muzica și cultura din Europa de Est și Sudest. Lucrează pentru mai multe radiouri printre care MDR FIGARO, WDR și DRadio Kultur, ca și pentru casele de discuri Asphalt Tango și Oriente Musik. Are legături strânse cu România – cu muzicile tradiționale, nu în ultimul rând cele lăutărești dar și cu scena multiculturală contemporană.

Aveți o legătură specială cu opera lui Brâncuși? Sau construcția muzeului a fost o consecință firească a proiectului de salubrizare a Centrului Georges Pompidou din Paris?

– Amândouă ipotezele sunt valabile. Întotdeauna m-a interesat opera lui Brâncuși. Din păcate nu l-am cunoscut niciodată personal, dar cunosc prieteni de-ai lui care mi-au povestit despre el și care mi-au relatat și istoria testamentului ce m-a interesat atât din punct de vedere artistic cât și uman. El a lăsat statului francez toată opera lui cu condiția să rămână totul în atelierul său. A privit atelierul ca pe o operă completă, ca un peisaj interior. Deoarece sunt foarte strâns legat de dezvoltarea centrului Georges Pompidou și biroul meu se află la doar 100 de metri distanță, a fost de la sine înțeles că mi s-a dat mie această răspundere/misiune.

Citiţi interviul integral pe: GraphicFront.ro

Expoziţia Taberei de Creaţie Rubin-Dubova

Ediţia a VII-a, 2012

Fundaţia Rubin vă invită vineri, 30 noiembrie 2012, de la ora 18.00, la vernisajul Expoziţiei Taberei de Creaţie Plastică Rubin-Dubova ediţia a VII-a, ce va avea loc la Galeria Pygmalion din Timişoara. În deschidere va vorbi scriitorul Robert Şerban.

Expoziţia Taberei de Creaţie Plastică Rubin – DubovaExpoziţia cuprinde lucrări realizate de invitaţii la Tabăra de Creaţie Plastică Rubin-Dubova 2012, reprezentanţi ai grupului Prolog: Constantin Flondor (Timişoara), Horea Paştina (Bucureşti), Mihai Sârbulescu (Bucureşti), Andrei Rosetti (Deva) şi invitatul lor Dragoş Constantin (Bucureşti).
Expoziţia va putea fi vizitată la Galeria Pygmalion (str. Augustin Pacha nr. 8) în perioada 30 noiembrie – 15 decembrie 2012.

„Este paradoxal cum spaţiul în care Dunărea trece prin Cazane, în zona Dubovei şi a Mraconiei, generează, de zeci de ani, cu o frenezie teribilă, lucrări de artă vizuală. Sute de artişti au poposit aici şi „au prins”, pe pânză, pe hârtie, în piatră, în lemn, în obiectivul aparatului foto, spiritul acestui loc magnetic şi miraculos.
Acum, o parte din Grupul „Prolog” – şi el un fenomen – „dă ochii” cu… Zona. Iar paradoxul are loc din nou: deşi tablourile realizate de membrii grupului reproduc imagini recognoscibile, ele sunt altfel decât cele de dinaintea lor. Asta şi pentru că fiecare pictor are propriii senzori de receptare şi propria originalitate în „transcrierea” imaginilor.
Puse alături, în expoziţie, lucrările creează o senzaţie de forţă vizuală precum vâna de apă a Dunării ce taie, acolo, muntele de piatră. ” (Robert Şerban)
Prezenţa dumneavoastră ne onorează!
Fundaţia Rubin
Vedeţi şi Tabăra de Creaţie Rubin–Dubova

Vernisaj: Adnotări-lecții de pictură

Galeria Anticariat Curtea Veche din Bucureşti,
Bulevardul Unirii nr. 10, mezanin (punct de reper, Libraria Luceăfarul).

2 Ciprian Bodea, Marian Dobre, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu net3 La panotare net9 net4 Vernisaj net7 Constantin Flondor, Ion Grigorescu net10 net17 net8 net

Fotografii de la vernisajul prilejuit de lansarea volumului:
Adnotări-lecții de pictură
Constantin Flondor şi Gruparea NOIMA
Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu şi Róbert Köteles, Liliana Popa Mercioiu, Ierom. Pantelimon Şuşnea

Mai mult: Adnotări – lecţii de pictură

Cristina Marian şi Adina Toader: Semne pentru gând şi inimă

Vernisaj: Vineri 30 noiembrie 2012, ora 18:00.

Salonul Vega al Societăţii Timişoara vă invită la vernisajul expoziţiei de pictura şi ceramică, intitultă „Semne pentru gând şi inima”, semnată de Cristina Marian şi Adina Toader. Prezintă Marcel Tolcea.

Porţile vechi şi ferestrele clădirilor sunt sursa de inspiraţie a celor două artiste care surprind bucurii estetice, dar şi regretul faţă de valorile patrimoniale pe cale de dispariţie sau de recondiţionare ale moştenirii culturale urbane.
Lucrările de pictură şi ceramică sunt legate printr-o temă care atinge una dintre cele mai frumoase metafore ale lumii – poarta sau fereastra, deschiderea ce poate semnifica tentaţia de a păşi pragul către un misterios dincolo, dar şi trecerea de la materie către gol şi inefabil.

Tinerele artiste, absolvente ale Academiei de Arte „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, au pornit în realizarea acestei expoziţii de la încântarea prilejuită în faţa porţilor arhitectonice, de stil Secession, care se găsesc în Oradea şi Cluj, suport pentru reflecţie asupra ideii de sacru, de frumos, dar şi de întrebare asupra viitorului acestora.
Expoziţia va fi deschisă până pe data de 14.12.2012.