Daniel-Ştefan Bocşe: Negreni – Un Eseu Fotografic


Începând de vineri, 26 octombrie 2012, orele 20.00, Atelierul de fotografie găzduieşte expoziţia de fotografie intitulată „Negreni – Un Eseu Fotografic”, semnată Daniel-Ştefan Bocşe, în Spaţiul de Artă Contemporană Fabrica de pensule din Cluj-Napoca.

Am fost plăcut surprins de anunţul deschiderii primei expoziţii personale a lui Daniel-Ştefan Bocşe, fost elev al Liceului de Artă din Deva, în prezent, student în anul I al Universităţii de Arte şi Design Cluj. Daniel-Ştefan Bocşe a descoperit pasiunea sa pentru fotografie în anii de liceu. A mers în mai multe workshopuri de fotografie prin ţară unde a aprofundat tehnologia digitală a imaginii şi, de multe ori, la sfârşit de săptămână, ieşeam împreună cu un grup, toţi pasionaţi de fotografie, pentru a surprinde diverse subiecte pe care ni le propuneam. În fotografia lui Daniel găsim, pe lângă cunoşterea legilor compoziţiei, surprinderea luminii şi a umbrei, în urma studiului formelor în desen, suflet emoţie şi trăire, în tot ceea ce face. Am stat de vorbă cu Daniel, între cursurile pe care le are la facultate, despre acest prim eseu foto pe care, începând de vineri, 26 octombrie, îl puteţi vedea la Fabrica de pensule.

Grigore Roibu: Eşti student în anul I al Departamentului Foto-Video-Procesare computerizată din cadrul UAD Cluj şi, iată, ai prima ta expoziţie personală de fotografie la Fabrica de pensule. Cum te-ai hotărât să ai aşa de repede un prim contact cu publicul?

Daniel Ştefan-Bocşe: Totul a pornit atunci când am fost întrebat de către Marius Rus, proprietar al galeriei, căruia i-au plăcut fotografiile mele, dacă vreau să expun. Am acceptat.

Descrie pe scurt acest acest ciclu tematic intitulat „Negreni”, pe care urmează să îl prezinţi la Fabrica de pensule.

– Proiectul este sub forma unui eseu. Am avut o adevărată obsesie în realizarea acestui eseu fotografic în faimoasa piaţă de la Negreni, unde m-am aflat alături de profesorul meu Dorel Găină cu care m-am putut consulta. Aşa a luat naştere eseul video şi seria de fotografii, primul meu eseu realizat până acum, care urmează a fi prezentat publicului.

De ce fotografii alb-negru?

– Am preferat fotografia alb-negru pentru a accentua partea dramatică a ceea ce am văzut în acea piaţă. Subiectul are un anumit tip de dramatism. În acel târg în care oamenii vând vechituri, am văzut partea dramatică a lucrurilor. Pe tarabe descoperi obiecte foarte frumoase, care au o încărcătură sentimentală, obiecte ce sunt vândute de persoane care trăiesc din acest lucru. Uitându-te în jur, descoperi persoane handicapate care îşi vând propriile obiecte altor oameni şi acest lucru mi se pare dramatic.

Mulţumesc şi succes în continuare.
(Grigore Roibu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s