Maica Olga – Mănăstirea Bistriţa
Ca orice artă, arta fotografiei înregistrează o realitate care foloseşte elemente specifice limbajului vizual. Instruirea în arta fotografiei este la fel de necesară ca şi educaţia vizuală, în vederea cunoaşterii unor reguli ale frumosului – mereu schimbător. Tuturor acestora li se adaugă sinceritatea celui din spatele aparatului de fotografiat şi, atunci, imaginea se configurează ca una ce transcede graniţele unui document, devenind poveste, compoziţie şi lumină.
S-ar putea spune că omul a fost şi este subiectul cel mai îndelung abordat de-a lungul istoriei artelor. Oameni găsim pe stradă, la locul de muncă, suntem în permanenţă înconjuraţi de prieteni, pe care îi putem fotografia în studio sau în locuinţă şi, totuşi, omul constituie principalul subiect al unui univers infinit ce ne inspiră la nesfârşit. Emoţie, trăire, un cadru inedit ce poate fi transpus în compoziţii fotografice, talent şi dăruire, asta am căutat şi am găsit în acest week-end atunci când ne-am alăturat grupului participant la workshop-ul „Oameni2”, desfăşurat la metocul Mănăstirii Oaşa, lângă satul Găbud.
Gazda evenimentului a fost părintele Pantelimon Şuşnea, licenţiat în arte vizuale şi coordonator al acestui workshop, alături de artistul vizual Dragoş Lumpan. Este greu să vorbeşti în cuvinte despre ingredientele specifice ale acestui tip de fotografie care abordează ca principal subiect omul, o fotografie în care comunicarea cu subiectul şi investigarea unui mediu necunoscut transformă imaginea în mesaj. Alături de Dragoş Lumpan participanţii au deprins noi metode de observare şi au descoperit ce se întâmplă în jurul lor, au învăţat să aleagă momentul optim al declanşării pentru a face faţă unor situaţii neprevăzute.
Alexandru Tomazatos
Constantin Tudurache
Tudor Platon
Viaţa monahală presupune muncă şi rugăciune, de multe ori rutină. Participanţii au depăşit graniţele spaţiului monahal, propunând, pe lângă subiectele legate de viaţa călugărilor, teme descoperite în grădinile din jurul mănăstirii, în casele localnicilor sau în locuri precum fabrica de zahăr, sau cârciuma satului, ceea ce a făcut ca seriile finale să reflecte firea lăuntrică a fiecărui participant. Interesul faţă de subiectul propus reprezintă esenţa fotografiei. Participanţii şi-au ales cu grijă tema, pogramându-şi sesiunile foto. Evoluând alături de subiect, adaptându-se diverselor situaţii, trezindu-se în zorii zilei pentru a sta în mijlocul oamenilor, cursanţii s-au identificat cu imaginile realizate. Adaptabilitatea, curiozitatea şi înţelegerea, urmări fireşti ale acestui demers tematic sunt „oglinda” ce defineşte acest demers al suprapunerii cu frământările sau bucuriile semenilor noştri. Toate seriile tematice propuse au dezvoltat un discurs final ce foloseşte un limbaj pictural, un limbaj al comunicării şi al atmosferei care exprimă o idee. Munca alături de Dragoş Lumpan a fost, în opinia participanţilor, „una atentă la detalii, cu grijă şi răbdare în analiza imaginilor”.
Octavian Chende
Livia Mihuţ
Participanţii la workshop au fost: Lucian Călugărescu (Bucureşti), Octavian Chende (Braşov), Doria Drăguşin (Bucureşti), Vlad Floruţ (Tg.Mureş), Dana Mârza (Timişoara), Livia Mihuţ (Timişoara), Claudiu Moţ (Arad), Tudor Platon (Piatra Neamţ), Bogdan Rus (Sibiu), Alexandru Tomazatos (Sulina), Constantin Tudurache (Timişoara)
şi participanţii speciali: maica Olga şi maica Serghia de la mănăstirea Bistriţa.
La finalul workshop-ului am vorbit cu Dragoş Lumpan şi Părintele Pantelimon, pentru a afla părerea domniilor lor despre proiectul „Oameni 2”.
Grigore Roibu: De ce consideraţi acest workshop, în comparaţie cu celelalte ediţii realizate aici, ca fiind unul dintre cele mai reuşite?
Dragoş Lumpan: „Oameni 2” este cel de-al şaselea workshop organizat de mănăstirea Oaşa şi este al doilea coordonat de mine. De ce este unul dintre cele mai reuşite? Nu ştiu… Părintele Pantelimon a spus că este cel mai reuşit. Sper să fie, într-adevăr, printre cele mai reuşite. Atât eu, cât şi părintele Pantelimon ne-am bucurat în mod anume astăzi când am văzut seriile, proiectele finale ale celor care au participat la workshop. Proiectele sunt frumoase, bine închegate, cu fotografii bine realizate, cu stări bune surprinse într-o manieră de-a dreptul matură . Cred că toate aceste lucruri au contribuit la faptul de a fi numit „un workshop reuşit”.
Părintele Pantelimon: Relaţia între noi, în calitate de gazdă, şi cei care au venit a fost una extrem de bună. Cei mai mulţi participanţi aveau o pregătire anterioară în domeniul fotografiei şi progresele înregistrate pe parcursul zilelor petrecute aici au dat rezultate spectaculoase.
Claudiu Moţ
Doria Drăguşin
Bogdan Rus
Grigore Roibu: Ce a adus nou această locaţie de la Găbud, faţă de cea de la Oaşa, în desfăşurarea acestei ediţii?
Dragoş Lumpan: Faţă de Oaşa, aici la Găbud este mai mult loc. Participanţii au avut posibilitatea să se desfăşoare. Oaşa este o mănăstire izolată, de o frumuseţe aparte, dar pentru cei care încearcă să fotografieze oameni, aşa cum era recomandat în tema propusă participanţilor, locaţia de acolo ar fi fost un pic dificilă. La Oaşa toţi oamenii sunt vieţuitorii obştei, în jur de 30-40 de călugări. Atunci când 10 oameni trebuie să fotografieze 30-40 de monahi este un pic greu şi complicat să scoată lucruri diferite în abordarea temei. Aici subiectele au fost diverse. Pe lângă călugări sunt muncitori, a fost un cioban, culturile mănăstirii, familiile din sat, o fabrică şi chiar o cârciumă…Tinerii s-au pliat extrem de bine pe toate aceste subiecte.
Lucian Călugărescu
Vlad Floruţ
Dana Mârza
Grigore Roibu: Ce urmează pe viitor?
Dragoş Lumpan: Habar nu am. Cel mai în măsură este să îţi răspundă Părintele Pantelimon.
Părintele Pantelimon: Noi vom realiza aceste workshop-uri de două ori pe an, unul în primăvară şi unul în toamnă. Rămâne de văzut pe cine vom invita la următoarea ediţie pentru a propune noi teme şi probleme celor ce vor participa.
(Un material realizat de Grigore Roibu şi Andrei Rosetti)
artavizuala21 