Acest număr dedicat fotografiei își propune să ofere o posibilă imagine sintetică asupra multiplelor modalități în care este înțeleasă și folosită în România această artă dominantă, „imperialistă” a actualității, în toate înțelesurile ei artistice, culturale, mediatice.
ARTA a invitat pe cei mai cunoscuți artiști, critici și curatori care s-au ocupat cu precădere de zona fotograficului în mediul românesc, să colaboreze la un număr dens din toate punctele de vedere. Cei doi coordonatori ai dosarului principal – Iosif Király și Simona Dumitriu – au propus o secțiune transversală printr-un arhipelag de modalități de utilizare a acestui mediu omniprezent: de la istoria pre- și post- 1989 a acestui gen destul de recent în câmpul vizual românesc, la prezentarea secțiilor de fotografie de la principalele universități de artă din România; de la proiecte concrete ale unor artiști renumiți, la dosare de prezentare ale unor artiști încă tineri sau debutanți; de la eseuri și texte teoretice românești și străine despre fotografie, la trecerea în revistă a felului în care aceasta este folosită în cercetarea interdisciplinară. Dacă la toate aceste abordări adăugăm interviurile, cronicile de artă românească și internațională, recenziile de carte de artă și ancheta de artă – toate dedicate în bună măsură aceluiași numitor comun al numărului – atunci imaginea propusă de ARTA asupra modului complex, deopotrivă fățiș și insidios, autoritar și problematic, în care fotografia domină și permează azi scena vizuală românească, într-o dublă mișcare de ruptură și continuitate cu propria sa tradiție, devine consistentă și credibilă.
Concept grafic: Corina Gabriela Duma
Producție: Igloomedia
Distribuție: FAB Group Associates
SURSA: Arta Punct Ro
artavizuala21 
Avangarda rusă nu a fost nicicând o artă democratică, a fost dintotdeauna o artă orientată înspre transformarea societății, ghidându-se totodată de o tradiție artistică milenară. De aceea a folosit argumente care nu erau pe înțelesul puterii. Puterea nu a înțeles de ce-ar trebui să desenăm triunghiuri și pătrate. I se spunea: pentru că sunt inovatoare în câmpul istoriei artei. Dar pentru a înțelege în ce constă esența revoluției avangardiste, trebuie să știi istoria artei. Avangarda a perpetuat strategia inovației în artă, căutarea unor căi artistice alternative, dar aceste obiective nu au un caracter de masă. Am impresia că situația se schimbă astăzi datorită internetului, unde fiecare își poate crea un website și poate intra pe Facebook. Masele încep să fie preocupate de avangarda artei ca de o practică la îndemână, identificându-se cu aceasta prin intermediul propriei experiențe. Spre exemplu, Facebook – acesta e o expoziție de artă postconceptuală de-a gata. Walter Benjamin a fost îndreptățit să scrie, la vremea lui, că prin film și montaj, cubismul pătrunde în arta de masă. La fel cum se poate spune astăzi că prin Facebook și websiteuri, arta contemporană conceptuală și postconceptuală începe să pătrundă în rândul maselor și să devină o componentă a gustului public.