Salon pe Balcon

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
1, 2 și 3 iunie 2012

Salon pe Balcon este o inițiativă a unui grup de artiști, membrii ai Filialei din Cluj a UAP, organizată în colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Artistul și sensul creației contemporane au nevoie de public, de amatorii și cumpărătorii de artă ca participanți activi la modelarea perspectivei și dinamicii evoluției creației contemporane ca un ansamblu de idealuri și nevoi colective. Construcția acestei relații presupune în primul rând cunoaștere și respect reciproc într-un climat de dialog.
În condițiile restrângerii îngrijorătoare a spațiilor destinate artei contemporane și a preocupării pentru crearea de oportunități de prezentare și întâlniri ale artiștilor cu publicul din Cluj-Napoca, expoziția își propune inițierea unei alternative dinamice a prezentărilor de artă contemporană. Continuând inițiativa Atelierelor deschise, manifestarea vizează și o dimensiune socială importantă, oferind cadrul întâlnirii directe a celor interesați de artă cu artiștii și lucrări din creația lor curentă, într-un spațiu anexat muzeului și neconvențional pentru prezentarea de operă.

Cluj-Napoca este un centru artistic important şi reprezentativ pentru arta contemporană românească, în care își desfășoară activitatea de creație peste 1000 de artiști absolvenți ai universităților de artă din Cluj-Napoca, București și altor universități de artă din România, de cele mai multe ori mai cunoscuți în țară și în străinătate decât acasă în orașul lor.
Publicul are prilejul de a se întâlni cu operele unui grup de artiști și personal cu aceștia la Salon pe Balcon, într-un cadru mai puțin neutru și formal decât o expoziție convențională.

Salon pe Balcon își propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog și relații între societate, artiștii ei și operele lor. Salon pe Balcon include dimensiunea de târg de artă, oferind oportunitatea de achiziționare de opere din creația artiștilor care expun.

Vă invităm în 1, 2 și 3 iunie, între orele 10.00 – 19.00, la o vizită și o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă, la Salon pe Balcon. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică, ceramică şi sculptură realizate de peste 40 de artişti clujeni.

Participanţi: Călin Anton, Ioana Antoniu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, Teodor Botiş, Ana Călugăru, Margareta Catrinu, Emilia Chirilă, Adina Comşa, Csata Hermina, Dan Vera, Dobriban Emil, Dobriban-Lini Eniko, Diana Drăgan Chirilă, Elian, Farkas Melinda, Gheorghe Feneşan, Arina Gheorghiţă, Vasile Gheorghiţă, Simona Gocan, Mihaela Gorcea, Adrian Grecu, Komives Andor, Viorel Leschian, Lucia Lobonţ, Cristina Metea, Oniţa Mureşan, Mihai Nuţu, Palko Ernest, Felicia Predescu, Nicolae Procopan, Radu Pulbere, Gabriela Ranga, Grigore Roibu, Pepe Rota, Vasile Saraci, Doina Stici, Doina Şerban, Radu Şerban, Ovidiu Tarta, Gil Turculeţ, Natalia Udrea.

Artistul e un producător de artă în folosul comunității și din această perspectivă are legitimitatea de a solicita sprijin din partea membrilor acesteia și instituțiilor pentru a facilita accesul spre medierea unor schimbări culturale neprevăzute, care se petrec mereu în  societatea contemporană. Aceste schimbări solicită o adaptare continuă a capacității noastre de înțelegere și relaționare la orizontul și dinamica provocărilor contemporane.

Arta contemporană ca teritoriu sensibil și interesat de ansamblul evoluției problematicilor, expresiei mediilor și tehnologiilor contemporane, se află constant în avangarda modelării și interogării relației noastre cu lumea și societatea. Paradoxal, reprezentările și ipotezele artistice ne sporesc capacitatea de a cunoaște și a înțelege, ne ajută să acționăm și să gândim dintr-o perspectivă mai liberă, mai neconvențională și neuniformă.
Prin această deschidere, perspectiva artistică este una necesară iar importanța experienței artistice, realitatea și reprezentările acesteia devin fundamentale. Fără a-și aroga statutul de aspecte normative, experiențele artistice ne deschid orizontul spre un mod de percepție mai liber și contextual, creativ.

Suntem, dintr-o asemenea perspectivă, cu toții implicați și responsabili, artiști, iubitori și cumpărători de artă, de sprijinirea și promovarea unui dialog care încă nu beneficiază de nici un suport instituțional oficial în România.

Florin Ştefan – Dead Man. Supravieţuirea prin imagine

Muzeul de Artă Cluj-Napoca
30 mai – 24 iunie 2012

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită miercuri, 30 mai, 2012, orele 18.00, la vernisajul expoziţiei de pictură „Dead Man. Supravieţuirea prin imagine” a artistului Florin Ştefan.

„Memoria trecutului se întrepătrunde cu reminiscenţele unei experienţe culturale marcante în picturile lui Florin Ştefan. Întregul demers se situează sub semnul tulburătorului film al lui Jim Jarmusch, Dead Man, care este înainte de toate naraţiunea drumului străbătut de personajul principal spre moarte. Actul artistic oscilează între mimesis şi referinţa circulară, a cărei sterilitate o refuză programmatic, dar o foloseşte pentru a re-crea o realitate care nu mai există.” (Diana Altman)

Florin Ştefan este născut în 1968 la  Batiz-Călan, jud. Hunedoara. Este absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” Cluj-Napoca şi, în prezent, lector universitar dr. la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice, departamentul Pictură. Din 1996 a avut 7 expoziţii personale în Elveţia, Germania, Franţa şi Cluj. În 1992 a obţinut Premiul UAP cu „Ecce Homo” şi Marele Premiu Concours International des Fresques, Namur, Belgia iar, în 1998, Premiul UAP cu Grădina Edenului.

Obiecte/Subiecte

Muzeul de Artă Cluj-Napoca
31 mai – 24 iunie 2012

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj, vă invită joi, 31 mai, 2012, orele 18.00, la vernisajul expoziţiei „Obiecte/Subiecte” a artiştilor Arie Berkowitz, Digi Dekel, Belu Simion Făinaru, Yehudit Matzkel, Philip Rantzer.

Expoziţia prezintă lucrările a 4 artişti israelieni de origine română care au venit în Israel la vârste diferite, dar care fiecare păstrează cu sine amintiri din ţara unde s-au născut, din cultura locurilor unde au copilărit. Fiecare aduce poveştile sale prin obiecte moştenite, găsite, cumpărate, primite, fotografiate sau reconstituite. Felul în care fiecare obiect este prezentat sau compus cu alte obiecte sau imagini devine o poveste în sine, despre artist, despre familia sa, despre oamenii din jurul său, din trecut sau din prezent. Trecutul revine în prezent cu întrebări: unde şi cum trăim, ce se întâmplă în spaţiul unde trăim acum, cum se păstrează moştenirea noastră spirituală.
Artiştii participanţi la proiect comentează subiecte ca: istoria personală, originea românească, copilăria petrecută în ţara natală, legătura cu locurile natale dar şi cu ţara în care s-au integrat, raportarea lor la cultura şi modul de viaţă din ţara de origine şi din ţara în care trăiesc, amprenta religiei şi a tradiţiilor asupra lor.

Arie Berkowitz este un artist şi designer foarte cunoscut, care creează obiecte artistice din materiale, obiecte sau fragmente de obiecte găsite, sugestive pentru locuri sau întâmplări trecute, din care a rămas doar amintirea. www.arieberkowitz.co.il

Belu Simion Făinaru compune obiecte şi instalaţii în care subiectele principale sunt întrebări despre religie şi despre emigranţii dezrădăcinaţi. Prin detalii sau obiecte banale, combinate în moduri surprinzătoare, artistul aduce în discuţie teme importante, mari despre trecut şi prezent.

Digi Dekel lucrează cu imagini ale obiectelor interpretate prin fotografiere şi re-fotografiere. Deşi totul este la vedere, ceva lipseşte. Artistul transmite privitorului starea de spirit în care şi-a petrecut copilăria, când regimul comunist controla tot, chiar şi detalii intime din viaţa fiecăruia.

Yehudit Matzkel fotografiază obiecte găsite sau cumpărate, obiecte din biografia personală sau care amintesc de biografia personală. Pentru că nu a cunoscut casa bunicilor, ea re-inventează cultura, tradiţiile, reconstituie trecutul, îl interpretează din perspectiva prezentului personal. Artista reconstituie biografia familiei şi moştenirea culturală. www.matzkel.co.il.

Philip Rantzer încearcă să lege istoria sa din România de cultura şi modul de viaţă din Israel, să creeze o simbioză între acestea. Alt subiect important în lucrările lui Philip Rantzer este dialogul dintre el şi tatăl său, doi oameni cu vederi diferite şi legaţi, fiecare, de locurile unde au trăit mai mult, dialog prin care el încearcă să creeze o punte de înţelegere între cele două lumi. www.philiprantzer.com

Expoziţia este realizată cu spijinul Ambasadei Israelului la Bucureşti şi a Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca şi va fi deschisă până în data de 24 iunie a.c.