Tur virtual în cele mai frumoase locuri de pe planetă

Călătorii impresionante cu o panoramare de 360°

 AirPano este un site care conține imagini panoramice din toată lumea, o mână cerească pentru toți cei care vor să călătorească, dar o pot face doar virtual. Site-ul  oferă zeci de extraordinare fotografii aeriene din locații cunoscute și orașe din întreaga lume.

Compunerea fotografiilor panoramice din multe expuneri permite crearea imagininilor de rezoluţie mare, cu un unghi de acoperire larg. Astfel iau naştere imagini cu detalii uimitoare. Deşi pare un proces simplu, lipirea corectă şi perfectă a imaginilor este un proces complicat. Procesarea presupune compunerea corectă a imaginii, softul necesar lipirii, a corectării perspectivei şi distorsiunii obiectivului şi finisarea finală. Turul virtual reprezintă o suită de imagini panoramice (sferice) imersive, cu o perspectiva de 360° asupra mediului înconjurător. Imaginea panoramică imersivă permite privitorului să exploreze în detaliu o locaţie, ca şi cum s-ar afla efectiv acolo. Tehnologia actuală permite privitorului să vadă ceea ce a văzut efectiv fotograful. Un tur virtual profesional conţine câteva zeci de panorame, interconecatate prin „hot-spoturi”, având harta locaţiei, radare de orientare şi texte informative. Apreciez munca celor care se ocupă de astfel de imagini, prezentând diverse locuri din lume, cu scopul de le face cunoscute. În seara aceasta, un prieten mi-a trimis adresa acestui site – airpano.com. Am fost atât de încântat de ceea ce am văzut pe acest site încât nu mă abţin ca aceste imagini, pe cât posibil, să le fac cât mai cunoscute.

Vă prezint în continuare o selecţie cu cele mai impresionante tururi virtuale, în calitate de panorame 360°. Folosiţi săgeţile de la tastatură pentru a controla imaginea şi mouse-ul pentru a mări/micşora.

Marea Piramidă din Gizeh este localizată pe Platoul Gizeh, orașul Gizeh, necropola anticului Memphis, actualmente parte a capitalei Cairo. Aceasta este singura minune a lumii ce nu necesită descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeților. Este singura minune a lumii asupra căreia nu se fac speculații referitoare la formă, mărime și prezentare. Este cea mai veche și totuși singura care a supraviețuit timpului. Tur virtual

Florida este una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din lume. Miami este o metropolă cosmopolită, exotică şi multiculturală. Plaje cu nisip, cer incredibil de albastru, oceanul, palmieri legănându-se în vânt, mult soare, magazine, plimbări de-a lungul falezei, restaurante, cluburi şi dans până în zori. Tur virtual

Privită dinspre nord, Cascada Victoria pare un nor pe cerul Africii. Un trib din zonă a numit-o sugestiv „fumul care tună” (Mosi-oa-Tunya). Ridicându-se la 500 m înălţime, spuma ceţoasă, vizibilă de la o distanţă de 40 km., anunţă o veritabilă şi parcă neprevăzută catastrofă fluvială. Spectacolul este extraordinar. Tur virtual

Las Vegas, este cel mai mare oraş din statul Nevada, SUA. Cunoscut centru internaţional al distracţiei, Vegas este locul unde ispitele îţi ies în cale la tot pasul. Tur virtual

Sankt Petersburg, cunoscut în perioada sovietică ca Leningrad şi Petrograd, oraşul este recunoscut pentru cele 300 de poduri, dar şi pentru atmosfera specială pe care o oferă oricărei vacanţe. Fosta capitală a Rusiei, oraşul lui Petru cel Mare, este o destinaţie scumpă în sezonul cald, dar emoţia pe care ţi-o aduce în suflet amurgul prelungit până la ore târzii merită şi ultima rublă din buzunar. Tur virtual

Cascada Iguassu sau Iguazu se găseşte la graniţa dintre Brazilia şi Argentina. O legendă locală spune că impresionanta cascadă a apărut din cauza furiei unui zeu care îşi pierduse iubita. Cascada Iguazu este a doua ca mărime din lume, după Cascada Victoria din Africa şi una dintre minunile naturale ale lumii. Tur virtual

Stâncile de calcar ale insulei Twelve Apostles se înalţă până la 60 de metri deasupra mării agitate. În pofida numelui, astăzi, mai sunt doar opt stânci expuse în permanenţă eroziunii prin vânt şi valuri învolburate. Parcul Naţional Twelve Apostles, ce începe aici, găzduieste în lumea sa subacvatică numeroase specii de căluţi şi arici de mare. Tur virtual

Hong Kong este o regiune administrativă specială a Republicii Populare Chineze. Clima este caldă și umedă. Cu toate acestea turistul care se aventurează pe străzile acestui oraș va rămâne impresionat de ritmul de viață alert, întâlnind la tot pasul clădiri moderne și foarte înalte, aici aflându-se cea mai înaltă clădire din Asia. Asta nu înseamnă că nu va vedea clădiri construite în stil tradițional chinezesc, orașul păstrându-și farmecul oriental. Acest oraș reprezintă cum nu se poate mai bine spiritul întreprinzător al poporului chinez, atunci când nu este încorsetat de principii comuniste. Tur virtual
Lista completă a locurilor disponibile pentru călatorii virtuale o găsiţi pe Airpano.com
Vedeţi şi Vizitaţi Parisul

Peştera Coliboia, leagănul vechilor culturi din Europa

Vechimea desenelor este de peste 35.000 de ani şi au fost făcute de „cea mai veche cultură europeană”, spune Jean Clottes, specialist UNESCO.

Speologii ţin secrete descoperirile lor pentru a-i ţine departe pe hoţi. Rareş Năstase şi Sergiu Matei au avut şansa să vadă dovezi din vremea omului preistoric, dar şi vestigii umane din vremea tracilor, care vorbesc despre ritualurile acelor vremuri.
Sunt comori pe care statul român e incapabil să le conserve şi să le arate lumii întregi. În goana după oase valoroase, pe piaţa neagră, hoţii devastează peşterile cu săpaturi haotice.

În peştera Meziad nu e foarte greu să pătrunzi în siturile arheologice. Traseul către lumea fosilelor dovedeşte că braconierii au cunoştinţe de speologie sau folosesc drept ghizi oameni cu pregătire în peşteri. De multe ori, aceştia sunt extrem de bine documentaţi.
Peşterile sunt lăsate de izbelişte pentru că, legal, soarta lor e împărţită aberant între patru instituţii.
Institutul de speologie, arondat Academiei Române, conduce activitatea speologilor care fac cartografierea peşterilor şi raportările privind descoperirile din ele. Institutul de Arheologie poate cere declararea drept monument a unei peşteri, în timp ce peştera, în sine, ţine de Ministerul Mediului.
Toate descoperirile de patrimoniu din interiorul unei peşteri sunt, însă, în curtea Ministerului Culturii. Iar, când se fură oase, ancheta o face poliţia.
Citiţi tot articolul pe Stirile ProTV.ro
Pe aceeaşi temă: Descoperire spectaculoasă în peştera Coliboaia

Salonul Naţional de Miniaturi Textile

Gânduri, zâmbet, emoţie…

La Galeria Orizont este deschis, până la 18 martie „Salonul Naţional de Miniaturi Textile”, seria nouă, aflată la a doua ediţie. O reluare a unei manifestări ce devenise tradiţională cu mai mulţi ani în urmă, după ce cunoscuta artistă Şerbana Drăgoescu a iniţiat şi a organizat, anul sau bianual, acest gen de manifestări, incitată de participarea ei la „Concursul Internaţional de Miniatură Textilă” de la Londra, pe care l-a şi câştigat.

Expoziţia actuală, curatoriată de Marijana Biţulescu şi Dan Liviu Roseanu, prezintă 38 de artişti din întreaga ţară.

„Miniatura textilă este un subiect interesant pentru că artiştii se confruntă cu aceleaşi legi ale compoziţiei (cu probleme de formă, culoare, tehnică) ca şi pentru o piesă de mari dimensiuni. Dimensiunea mică presupune minuţiozitate în execuţie, stăpânirea unei tehnologii care să implice şi folosirea lupei, multă imaginaţie, atenţie, pentru ca lucrarea să fie precum o bijuterie. Miniatura textilă poate avea multă forţă şi splendoarea unei lucrări monumentale”, afirma Marijana Biţulescu.
Ineditul acestor miniaturi în perioada contemporană a determinat şi concursuri internaţionale ale genului, cum ar fi cel de la Angers, din Franţa, oraş considerat capitala tapiseriei.

Selecţia lucrărilor a avut în vedere o gamă largă de tehnici şi materiale. În zilele noastre, accepţiunea termenului „textile” lărgindu-se considerabil şi înglobând forme diversificate de construcţie a operei şi materiale care, uneori, nu mai au nimc de-a face cu firul textil. Vizitatorul descoperă astfel piese ţesute, mici bijuterii de tapiserie, cum ar fi cele semnate de Ruxandra Mermeze, autoarea unui peisaj abstractizat, într-o gamă cromatică rafinată, sau Cela Neamţu, la care regăsim motivele tradiţionale ale tapiseriilor de mari dimensiuni, cum ar fi ferestrele ei gotice, dar care se joacă şi pe acest format cu tehnicile şi cu firele de lână.

Aceleaşi fire apar în mici „instalaţii” tridimensionale cu rol decorativ la Ecaterina Marghidan, de exemplu, creează compoziţii mişcate şi pline de culoare la Angela Semenescu, cărora „rama” le conferă aparenţa unui tablou sau „îmbracă” corpuri gemetrice a căror montare într-o compoziţie spaţială oferă multiple posibilităţi decorative.

Frecventă este şi tehnica colajului, mariind materiale diverse, piele pe fond textul, ca la Agnes Forro, ceramică şi fire textile la Cristina Bolborea, prezenţa hârtiei la Claudia Muşat, metal şi material textil în „Insectarul” Ilenei Dana Marinescu sau în compoziţia cu trimiteri medievale semnată de Maria Grumăzescu.
Tridimensionalitatea şi combinarea materialelor este excelent folosită şi în lucrările Danielei Frumuşeanu, într-o piesă în care forme elegante, delicate, textile, din material sintetic, se întreţes, găzduind în centrul lor flacoane subţiri de sticlă al căror lichid, într-un cautat şi reuşit echilbru de mat şi transparent, amintesc de mai vechile ei preocupări alchimice, în timp ce Daniela Drăghici creează somptuoase inflorescenţe albe cărora firele textile le servesc drept caliciu.

Aceeaşi diversitate se regăseşte în mesajul transmis de artişti. Cele mai multe piese au, evident, un caracter decorativ, presupus atât de apartenenţa textilelor la artele decorative, cât şi de dimensiunile lucrărilor. El este mai accentuat în cazul pieselor în care tehnica broderiei joacă un rol preponderent, ca la Georgeta Hlihor, sau în care dantela este materialul de predilecţie, ca la Natalia Udrea, ori în piese tridimensionale, reluând, cu sau fără ironie, obiecte ce împodobeau casele multora dintre bunicile noastre, cum ar fi păpuşile Leontinei Măilătescu, modernizate însă postmodernist, cu întregul umor pe care acest curent îl presupune.

Dacă Marijana Biţulescu imprimă lucrărilor sale o emoţionalitate delicată, prin jocul cu sugestii vegetale al materialelor, prin ţesăturile preţioase, dantelele, elementele de broderie şi prin coloritul predominant pastelat, trecând de la alb la ocru, verde până la negrul încălzit de roşu, într-un joc apropiat de trompe-l’oeil, Mihai Moldovanu introduce în piesele sale portretul cu sugestii de sacralitate, geometrizat, perfect conturat de alternanţa volumetrică pe de o parte, de gama cromatică de cealaltă parte. Un subiect declarat sacru întâlnim la Zoe Vida, cu sfinţii ei brodaţi, coborâţi parcă de pe un perete de biserică, sau la Alina Ioana Muntean, care iveşte din alăturarea firelor de lână un fel de dveră de altar. Un altfel de spiritualitate se degajă din piesa Şerbanei Drăgoescu, care-şi declină pe suprafaţa infimă coordonatele fizice, apartenenţa la o lume mai vastă, marcată de ştampile poştale din alte colţuri ale pământului, alături de simboluri atotputernice ale lumii contemporane, cum ar fi semnul dolarului, întrebându-se şi întrebând, evident, privitorul care este relaţia individului cu ceilalţi, până unde poate merge comunicarea şi dacă este ea posibilă.

Poate că selecţia Salonului de miniatură textilă ar fi putut fi ceva mai riguroasă. Pe de altă parte, o asemenea manifestare este menită în primul rând să ia pulsul creaţiei artistice la un moment dat şi din acest punct de vedere, prin numărul mare de expozanţi din întreaga ţară şi prin diversitatea tehnicilor, ea se dovedeşte şi necesară, şi bine gândită.

În plus, o mare parte dintre exponate pledează convingător pentru statutul de artă fără atributul decorativ, pledoarie importantă în concertul contemporan al tehnicilor artistice.

Şi nu în ultimul rând, această a doua ediţie a noii serii marchează o revenire la normalitate. Să sperăm că ea va dura. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro
Citiţi pe aceaşi temă La galeria „Orizont” – Salonul Național de Miniaturi Textile
Fotografiile din expoziţie au fost publicate prin amabilitatea doamnei Viorela Mihăescu.

Formele hibride ale lui Valérie Blass

Muzeul de Artă Contemprană din Montréal

Valérie Blass este o artistă care reprezintă spiritul din Montréal. Artista foloseşte în creaţia ei diverse materiale, obiecte luate din viaţa de zi cu zi şi materiale industriale, cum ar fi, de exemplu, cauciuc, izolaţie pentru cabluri sau brelocuri, pentru a creea, prin asamblare, o formă sculpturală hibridă caracterizată de tensiuni compoziţionale şi relaţia dintre formă, figură, materiale şi stilul inspirat din istoria artelor. Explorând un teritoriu formal şi imaginar plin de originalitate, artista imprimă formelor sale tridimensionale un aspect ciudat, situat între animal şi forma umană neînsufleţită, introducând privitorul într-un nou tip de iconografie, cea a prezentului şi a lumii în care trăim.

Valérie Blass s-a născut în 1967. A obţinut un BFA şi MAE în arte vizuale şi mass-media la Universitatea din Quebec, Montréal. Blass a fost invitată în cadrul Trienalei de la Québec, unde şi-a demonstrat originalitatea creativă şi, acum, una dintre sculpturile ei se află în colecţia permanentă a Muzeului de Artă Contemporană din Montréal. A avut expoziţii personale în Montréal şi în Toronto.

Expoziţia de la Muzeul de Artă Contemporană din Montréal, Canada, este deschisă publicului până pe data de 22 aprilie 2012 şi conţine aproximativ treizeci de lucrări noi, fiind însoţită de o publicaţie cu eseuri ale curatorului Lesley Johnstone şi ale istoricului de artă feministă Amelia Jones.
SURSA: www.macm.org via ceramicsnow.org