Muzeul de Artă din Tel Aviv


Un triunghi transformat în dreptunghi


La sfârşitul anului trecut a fost inaugurată la Muzeul de Artă din Tel Aviv o nouă aripă. Tel Aviv este, în pofida a ceea ce s-ar putea crede având în vedere situaţia politică a ţării, un oraş liniştit şi vesel, cu o viaţă de noapte mai intensă şi mai liberă decât cea din New York, după părerea lui Sarah Glidden, autoarea unei cărţi de benzi desenate, intitulată „Cum să înţelegi Israelul în 60 de zile (sau mai puţin)”. Această efervescenţă este rezultatul unor stări de spirit paradoxale: pe de o parte, sentimentul precarităţii vieţii în timpul războiului, iar pe de alta, cel de siguranţă, oferit de zidul ridicat în 2002 de Israel pentru a stabili o frontieră cu Palestina, zid numit de mulţi „al ruşinii”.

Între conştiinţa fragilităţii vieţii şi o formă de linişte regăsită, Tel Aviv manifestă o bucurie plină, în acelaşi timp, de gravitate.
Realizat de arhitectul american Preston Scott Cohen, spaţiul suplimentar al muzeului, cu o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi, poartă numele californienilor Herta&Paul Amir, care au finanţat mai mult de o treime din cei 50 de milioane de euro necesari construcţiei. El a fost inaugurat de Shimon Perez, în cadrul unei ceremonii în care s-a manifestat satisfacţia deschiderii muzeului după 10 ani de strângere de fonduri.

La exterior, clădirea este un bloc de beton brun, părând cizelat cu laserul. La interior, vizitatorul este surprins de un puţ de lumină zenitală care luminează o rampă coborând în adâncuri. Privitorul are impresia că vede edificiul Guggenheim semnat de Frank Gehry remodelat de o tornadă. Reuşita lui Preston Scott Cohen constă în conceperea unor săli de expunere dreptunghiulare într-un spaţiu triunghiular.
Fondat în 1932, Muzeul din Tel Aviv este situat într-un impresionant complex arhitectural, ce conţine Centrul de Artă şi de Cultură „Golda Meir”, care adăposteşte Opera şi Teatrul „Cameri”. În clădirea originală a muzeului de pe Bulevardul Rothschild, David Ben-Gurion a proclamat înfiinţarea Statului Israel în 1948. Ei i se alătură Pavilionul de artă contemporană „Helena Rubinstein”, deschis în 1959 şi renovat în 1989 cu fonduri provenind de la „Fundaţia Helena Rubinstein”.


Situată pe latura vestică a muzeului, aripa Herta şi Paul Amir are cinci niveluri, dintre care trei deasupra solului, fiecare cu galerii largi pentru expoziţii temporare. Pentru a trece de la planul triunghiular la cel dreptunghiular, Cohen a conceput construirea nivelurilor pe axe diferite, care deviind semnificativ de la un etaj la altul sunt unificate de un turn înalt de 27 de metri, „Lightfall”, ce coboară în spirală la toate nivelurile.


Intrarea în muzeu este de o regularitate neaşteptată a spaţiului. Rampe şi scări urmează curbura turnului, creând spaţii fracturate, leagând diferitele unghiuri ale galeriilor şi permiţând părtrunderea luminii naturale până la nivelurile subterane. Lumina venită de sus este reflectată de pereţii albi până în colţurile mai întunecate.
Lineară şi multietajată, clădirea din beton şi sticlă este o sinteză de geometrii radicale şi convenţionale, pe cât de barocă, pe atât de modernă. La exterior, edificiul este acoperit cu 465 de panouri manufacturate, scăldate în lumina intensă a soarelui. Construcţia lui Preston Scott Cohen, al cărui studio de arhitectură este situat în Cambridge, Massachussetts, umbreşte construcţiile brutaliste învecinate, construite la începutul anilor ’70.


Arhitectul, căruia i se datorează, printre altele, construirea în China a Muzeului de Artă din Taiyuan şi a Centrului de Artele Spectacolului din Nanjing, este şi un important teoretician, autor al mai multor studii, printre care „Contested Symmetries”. Proiectele lui au făcut obiectul multor expoziţii găzduite de mari muzee din întreaga lume.
Dacă arhitectura seduce prin spectaculozitate şi prin epura amenajărilor interioare, colecţia permanentă de artă contemporană israeliană este mai puţin spectaculoasă, după părerea specialiştilor, ca şi tipul de etalare a lucrărilor rămas la nivelul anilor ’50. Din dorinţa de a prezenta un număr cât mai mare de creatori, organizatorii au riscat o pierdere a calităţii selecţiei, alăturând artişti de mai mică importanţă unor nume ca Sigalit Landau şi Michal Rovner. Dar decizia cea mai contestată a fost aceea a inaugurării noului spaţiu cu o expoziţie „Anselm Kiefer”, decizie ce i-a aparţinut fostului director al instituţiei Mordechai Omer, mort în luna iunie a anului trecut. Finanţată cu 500.000 de euro de „Asociaţia Franceză a Prietenilor Muzeului din Tel Aviv”, curatoriată de Jacqueline Frydman, cea care a fondat în Pasajul Retz primul centru particular de artă contemporană din Paris, expoziţia a dezamăgit atât prin modul de a repune în discuţie culpabilitatea germană, cât şi prin faptul că tablourile gigantice, pline de referinţe apăsate la câmpurile morţii şi la kabbala, dau impresia de facil şi chiar de artă pompieristică. În acest context, alegerea noului director al muzeului a provocat discuţii, unii preferând venirea unui străin care să aibă o privire nouă asupra artei israeliene şi să dinamizeze politica expoziţională.


Cu câteva luni înainte de deschiderea muzeului, în atmosfera încordată din oraş, provocată de nemulţumirile faţă de creşterea preţurilor, mai ales în sectorul imobiliar, artiştii au cerut guvernului o mai accentuată susţinere a Culturii, care beneficiază acum de numai 0,15% din bugetul naţional. Tânăra generaţie de creatori doreşte crearea unor centre de artă contemporană care să favorizeze experimentele, aşa cum se întâmplă cu „Herzliya Museum” de la periferia oraşului Tel Aviv. Scena artistică este, în momentul de faţă, divizată între artiştii „oficiali” şi cei foarte critici faţă de politica israeliană. Plină de talente, scena israeliană are nevoie de aer proaspăt care să incite creatorii să scape de frontierele mentale ale unui pământ al cărui orizont este obturat de un zid, consideră o bună parte a criticii. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s