Galeria Galateea – „Scrisoare”

Expoziţia intitulată „Scrisoare” de la Galeria Galateea reuneşte lucrări ceramice şi mix media realizate de peste douăzeci de artişti, membri ai UAPR .

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: SensoTv şi Observator Cultural

„Grăbit între reperele sale diurne, omul contemporan tinde să pună semnul de echivalenţă (absolută) între ceramică şi aplicaţiile sale funcţionale, materializate în piese de veselă, gresie, cahle (de sobă ori şemineu) sau obiecte de podoabă. Evenimente precum Ceramic Art London 2012, târg desfăşurat sub egida Royal College of Art (la finele lui februarie), sau expoziţia de la Galateea (Calea Victoriei nr. 132, Bucureşti) pot demonstra oricui că termenul „artă minoră” ţine de clasificări, nu de eventuale minusuri.
Diversitatea pieselor aflate în expunere la Galateea este covârşitoare. Fie că este vorba despre statuetă, obiect, instalaţie, chiar neon art, ceea ce interesează în această expoziţie sunt calitatea ceramicii de mediu, de infrastructură, de platformă pentru păstrarea şi transmiterea mesajului scris, modul în care acesta se lasă inscripţionat şi relaţiile ce pot apărea între text şi material, sub egida artei”.
(Mihai Plămădeală)
Expoziţia „Scrisoare” prezintă lucrările de ceramică ale artiştilor: Aniela Ovadiuc, Arina Ailincăi, Bianca Boeroiu, Cristina Bolborea, Cristina Popescu Russu, Emilia Chirilă, Georgiana Cozma, Gherghina Costea, Ileana Crăciun, Imola Jakabos, Ioan Sumedrea senior, Ioan Sumedrea junior, Ioana Stepanov, Iulian Vîrtopeanu, Marta Jakobovits, Nicolae Moldovan, Oriana Pelladi, Ovidiu Ionescu, Simona Tănăsescu, Titu Toncian şi Vasile Cercel.
Expoziţia poate fi vizionată până pe 6 februarie 2012.
Citiţi pe aceeaşi temă „Scrisoare” – expoziţie de artă ceramică
Vedeţi un videoclip de prezentare a expoziţiei pe SensoTv aici.

Cartea-obiect, vehicul de comunicare simbolică

Galeriile de artă Focşani
Perioada: 23 ianuarie – 11 februarie 2012

Proiectul WEST MEETS EAST – A Cultural Book Exchange, subliniază prin expoziţiile de carte-obiect organizate în America şi România în intervalul 2009-2012, dorinţa de comunicare a artiştilor de pretutindeni.
Baza proiectului o constituie colaborarea pe plan artistic începută în aprilie 2009, dintre Daniela Frumuşeanu (România) şi Joanne R. Luongo (U.S.A.).

Societatea modernă a făcut din comunicare un idol la care se închină toți cei care participă voluntar la jocurile schimbului de idei și de bunuri simbolice.
Această frenezie a dialogului prin cuvinte sau bunuri simbolice invită de fapt la reevaluarea capacității oamenilor de a trăi în comuniune, împărtășind idealuri nobile, generoase cu gândul la ideea unei societăți de unde singurătatea sau alienarea să fie excluse. Trebuie privit cu atenția alertei că și excesul de comunicare poate dăuna grav idealului de armonie socială. A fi singur între ceilalți pare a fi o luptă pentru identitate și supraviețuire, societatea informațională oferindu-ne pe toate canalele un exces de vești, nu întotdeauna cele așteptate.
Globalizarea ne refuză dreptul la solitudine, altfel spus, la intimitate. În această zonă sensibilă arta propune  o veritabilă medie de aur plasată la egală distanță dintre moderație și exces. A fi informat este, desigur, un privilegiu, a fi bombardat supraabundent poate deveni o dramă.


Artiștii români, integrați spațiului artistic planetar operează prin limbajul artei la configurarea unor alternative, creația lor fiind deschisă către individ și colectivitate.  Proiectul românesc privind Cartea obiect, semnifică efortul aplicat al unor creatori care știu că prin imagine și cuvânt putem locui simultan atât în trecutul utopic, cât și în dimensiunea viitorului. Inevitabil fac referire la celebra Carte de nisip, carte care începe acolo unde o deschizi și se sfârșește în clipa în care o închizi. Așadar, atunci când Ion Bițan configura din pământul ars al unor cărămizi, simbolice piramide ale cunoașterii anticipa o revenire prin artă la plăcerea lecturii, alta decât pe internet sau alte tehnologii media. Cartea ca dimensiune sacră, indiferent dacă evocă ori constată, are sensul unei practicabile relații între tine și ceilalți și, mai important, dintre tine și tine. Marile povești ale lumii, nemuritoarele basme, ne hrănesc cu fabuloase fantasme, amintindu-ne că noi înșine ne-am născut dintr-o minunată poveste. În multe cazuri, povești autentice de dragoste.


Fervoarea intelectuală a unor confrați artiști, unii deveniți autorități în materie, s-au dedicat în timp unor succesive recuperări ale ideii de carte ca o metaforă a cunoașterii în general. Expozițiile naționale sau cele transatlantice au adunat artiști atât de diferiți, încât acest spectacol are frumusețea varietății și perenitatea unui proiect destinat timpului lung. Expoziția Cartea obiect de la Focșani, reprezintă o staționare pe un traseu cultural generos și stimulator pentru artiștii participanți, după ce operele au putut fi admirate la București, Iași și în alte locuri. Calitatea lucrărilor a generat interes prin soluțiile plastice ale compozițiilor, prin prestigiul autorilor, și, evident, prin atașamentul spontan al publicului așezat între uimire și acceptare. Daniela Frumușeanu, cunoscută prin proiectul Batik, prin albumele editate s-a asociat cu numele mari ale domeniului artelor vizuale decorative între care, desigur, Joanne R. Luongo, Șerbana Drăgoescu, Suzana Fântânaru, Miruna Hașegan, Letiția Oprișan, Lisandru Neamțu, Liviu Nedelcu, precum și foarte devotații domeniului Cristina Bolborea, Adela Bonat, Andra Florentina Georgescu, Anca Alexandra Higiu, Ecaterina Marghidan, Ruxandra Ștefan Munteanu, Ana Maria Rugescu, Sabina Mariana Stan artiști selectați pentru evenimentul de la Focșani.


Privesc cu încredere și atașament acest mod de a interacționa prin intermediul unui concept care adună creatorii de bunuri simbolice și-i solidarizează în planul creației și al dialogului intercultural. Cei vechi spuneau: carte frumoasă, cinste cui te-a scris, iar , mai apoi, s-a ajuns la elogiul carte frumoasă cinste cui te citește, spre a ajunge finalmente la formula  carte frumoasă, cinste cui te imaginează și te privește ca pe o icoană a sufletului omenesc dintotdeauna…(Valentin Ciucă)
Mai multe imagini din expoziţie pe Faceboock, Daniela Frumuşeanu – West Meets East
Citiţi şi Vitrina cu cărţi-obiect

Roma, corp urban

Miercuri, 18 ianuarie, ora 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a avut loc vernisajul expoziţiei „Roma, corp urban” a artistului vizual timişorean Sorin Scurtulescu.
Curator: Alexandru Damian

Această prezentare necesită JavaScript.

Expoziţia face parte din strategia de promovare a studenţilor şi bursierilor români din Italia care activează în domeniul artelor vizuale a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Lucrările prezentate în cadrul expoziţiei „Roma, corp urban” fac parte dintr-o serie recentă de picturi realizate în plein air. Seria cuprinde corpul urban, concentrarea scenografică creată de lumina stradală în diverse puncte de interes.
Expoziţia  rămâne deschisă publicului până pe 10 februarie 2012.
Vedeţi şi Sorin Scurtulescu: Roma, corp urban; Spazi Aperti şi Patru artişti timişoreni invitaţi la Napoli.