Salonul Naţional de Artă Decorativă 2011

Ediţia a XII-a
Muzeul Naţional Cotroceni

Pentru a răspunde cererii cititorilor noştrii din filiala UAP Oradea şi pentru că Muzeul Naţional Cotroceni nu ne-a ajutat cu nici o imagine, deşi ne-am adresat acestora, vă prezentăm lucrările din Salonul Naţional de Artă Decorativă din acest an prin intermediul SensoTV.ro, cărora le mulţumim pe această cale.

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: SensoTV.ro

Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici din toată ţara care expun în tehnici mixte lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal. Ca în fiecare an, acestă amplă expoziţie este găzduită de Muzeul Cotroceni şi poate fi vizionată până pe 23 ianuarie 2012.
O prezentare video a expoziţiei puteţi vedea pe site-ul SensoTv sau aici.
SURSA: SensoTV/arte
Citiţi mai mult pe aceeaşi temă: Salonul Naţional de Artă Decorativă

Securitatea contra Radio Europa Liberă

Dispariţia cenzurii ideologice a regimului totalitar a redefinit arta oficială din România. Speranţa de viaţă a artei alternative, o artă ce se manifesta în cercuri restrânse înainte de 1989, este dată de asimilarea ei de mass-media, instituţiile oficiale şi publicul larg. După 1989, „gustul libertăţii” se manifestă cu precădere în rândul generaţiei tinere de studenţi din cadrul academiilor şi universităţilor de artă. Un rol important în prăbuşirea sistemului comunist din Est l-au jucat vocile jurnaliştilor şi scriitorilor din cadrul unor posturi de radio cum ar fi Europa Liberă, Vocea Americii sau BBC. Pe calea undelor, aceştia (Eugen şi Monica Lovinescu, Noel Bernard Bercovici, Neculai-Constantin Munteanu, Mircea Carp, Vlad Georgescu, Ion Ioanid, Max Bănuş, Emil Hurezeanu ş.a.) au adus, într-o oarecare măsură, uneori doar în imaginaţia ascultătorilor, impulsul manifestărilor din Vest, într-un spaţiu dominat de doctrina totalitară comunistă. (Grigore Roibu)

Richard H. Cummings: „Poate va începe în sfârşit o dezbatere”

articol preluat din Adevărul

Fost director de pază şi securitate al postului Radio Europa Liberă, Richard H. Cummings este autorul volumului „Securitatea contra Radio Europa Liberă”, apărut la Editura Adevărul.

Volumul lui Cummings va fi lansat sâmbătă, la ora 16.00, la standul Editurii Adevărul de la Târgul Gaudeamus. Începând cu 1980, timp de 15 ani, Cummings a răspuns de garantarea securităţii angajaţilor Europei Libere şi a sediului de la München, dar şi de protejarea spaţiilor de emisie din Germania, Spania şi Portugalia. După cum scrie în cartea lui, „München a fost acel câmp de luptă unde Războiul Rece a fost cel mai fierbinte”. Richard H. Cummings ne introduce, prin volumul „Securitatea contra Radio Europa Liberă”, în culisele acestei zone fierbinţi a Războiului Rece.

Luni, 28 noiembrie, ora 10.30, în Sala de lectură a Bibliotecii Facultăţii de Istorie va avea loc o dezbatere în cadrul seriei „Dezbaterile Historia”. Alături de autor, vor vorbi Liviu Tofan, directorul Institutului Român de Istorie Recentă şi Adrian Cioroianu, profesor la Facultatea de Istorie. Discuţiile vor fi moderate de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia”, Foreign Policy România” şi Ovidiu Nahoi, senior editor „Adevărul”.

Adevărul”: Cartea dumneavoastră descrie un fenomen: acţiunile Securităţii ceauşiste asupra radioului. De ce aţi ales să scrieţi despre asta?

Richard H. Cummings: Cartea în limba română e o variantă a volumului pe care l-am publicat în engleză, în 2009. Am fost directorul de securitate al postului Europa Liberă în München, până în 1995. Am lucrat şi la Praga, în calitate de consultant. Apoi am fost directorul de securitate al unei bănci din Europa de Vest. N-am avut timp să scriu cartea pe care mi-o doream. M-am pensionat în 2007 şi, în sfârşit, am început să lucrez la această carte. Varianta în limba română se concentrează mai ales pe ce s-a întâmplat cu Securitatea lui Ceauşescu – varianta în engleză era şi despre serviciile de inteligenţă.

–  Cum era atmosfera la Europa Liberă în anii ’80? Au existat pericole mari?

– Cel mai grav atac asupra radioului a fost bomba din februarie 1981. A fost comandat – din toate informaţiile pe care le avem – de Securitate, la ordinul lui Ceauşescu, pentru că radioul ataca regimul comunist din România. Explozia a creat pagube de peste două milioane de dolari, dincolo de pierderea câtorva membri din echipă…

Cum aţi descrie momentul decembrie 1989?

– Serviciul românesc al Europa Liberă a reacţionat puternic emoţional. A fost bucurie, adrenalină şi simţământul că am reuşit să facem ceea ce ne propuseserăm, să dărâmăm regimul comunist.

– Ce vă doriţi de la această carte?

– În 2007 am fost la o conferinţă în Bucureşti şi generalul Voinea spunea că va exista un proces pentru cei care au comis acte de terorism la Radio Europa Liberă. Generalul Voinea a murit, iar procesul n-a avut loc niciodată. Aşa că sper ca cititorii cărţii mele să-şi formeze propria opinie despre cele întâmplate la Europa Liberă. Şi să cântărească informaţiile, fiindcă ele sunt informaţiile cuiva care a trăit pe viu experienţa, la München, şi nu ale cuiva care se uită peste nişte documente la Bucureşti. Poate că astfel va începe în sfârşit o dezbatere. (Ana Maria Onisei)
SURSA: adevarul.ro (unde puteţi citi integral interviul).