Sigma – secvenţe şi interferenţe


Grupul Sigma, fenomen cultural curajos
şi unic în peisajul artistic românesc

Sigma – secvenţe şi interferenţe este titlul sub care Muzeul de artă Timişoara şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti prezintă la palatul Mogoşoaia, din 23 octombrie, până la 10 ianuarie, o incursiune în creaţia artistică timişoreană a anilor ’70, decisivă în racordarea culturii româneşti la tendinţele majore ale artei europene contemporane.

Expoziţia, prefaţată de Andreea Palade Flondor, prezintă în 52 de piese originale, majoritatea inedite, cărora li se adaugă alte 30 din colecţii private, o largă serie de filme, fotografii, printuri, atmosfera de emulaţie artistică şi intelectuală dezvoltată în cadrul Liceului de arte din Timişoara de profesorii – artişti Ştefan Bertalan, Constantin Flondor, Doru Tulcan, Elisei Rusu, Ion Gaita şi de plasticienii apropiaţi lor: Roman Cotoşman, Diet Sayler, Zoltan Molnar, Toma Viorel.

Imaginile de arhivă artistică şi pedagogică proiectate în cadrul expoziţiei, rod al cercetărilor îndelungate ale curatoarei, aduc în atenţie numeroase opere de şcoală,  experimente didactice şi înalt artistice ale elevilor liceului de la Timişoara, la rândul lor- astăzi- cunoscuţi artişti şi profesori deplin afirmaţi.

Sigma – Piramida albă, 1971

Constantin Flondor – Pulsator, 1968

Grupul Sigma, succesorul lui 111 după plecarea lui Roman Cotoşman, a constituit un fenomen cultural curajos şi unic în peisajul artistic românesc. Un grup de artişti, toţi profesori la acelaşi Liceu de arte, îşi propun şi reuşesc în anii ’70 să reformeze radical programa şcolară din liceul lor, care capătă caracteristica de experimental, adoptând şi interpretând un ilustru model german, cel al şcolii Bauhaus. Profesorii pornesc, alături de elevii şi, mai târziu, de studenţii lor, într-o rinascimentală şi unic ambiţioasă aventură a cunoaşterii şi a creaţiei, în care îşi asociază filosofi, matematicieni, literaţi, biologi. Studiul lor se apleacă nu asupra unor teme clasice, ci asupra Naturii şi legităţilor ei, nu asupra artei care îi precedă, ci a principiilor ei formatoare.

Ştefan Bertalan – Demonul lui Maxwell, 1968

Chiar dacă membrii grupului Sigma au părăsit – apoi – nonfigurativul şi caracterul asumat experimental al artefactului, esenţa demersului lor a rămas marcată de un pronunţat rol al conceptului, permanent supus interogaţiei, ceea ce face ca multiple sensuri să reverbereze larg şi cu profunzime în opera lor actuală.

Doru Tulcan – Structură spaţială, 1974

Vernisajul expoziţiei de la palatul Mogoşoaia va avea loc duminică 23 octombrie, orele 16.00, în prezenţa lui Constantin Flondor Străinu, unul dintre membri marcanţi ai grupării.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s