Numitorul comun: Moartea

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului
din România

MUZEUL NAŢIONAL AL ŢĂRANULUI ROMÂN

Vineri, 21 octombrie 2011, ora 15.00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, la Sala Foaier (Şoseaua Kiseleff, nr. 3, Sector 1, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziţiei Numitorul comun: Moartea. Vernisajul va fi urmat de proiecţia filmului Patru feluri de a muri, un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu despre crimele fostului regim comunist.
Perioada: 21 octombrie – 6 noiembrie 2011.

Expoziţia, găzduită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, beneficiind şi de colaborarea Institutului pentru Liberă Iniţiativă şi a muzeelor de istorie din Turda şi Aiud.

Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2010, la început de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România , care a fost înfiinţat din iniţiativa istoricului Marius Oprea, în decembrie 2005, printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu. Schimbările instituţionale intervenite în cadrul acestui institut, în februarie 2010, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), care a fost înfiinţat în aprilie 2010.

Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare, 21 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) şi mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, com. Lupşa, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchiţele, Gâlgău, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.

De ce dezgropăm morţii comunismului?
După demiterea lui Marius Oprea din funcţia de preşedinte al IICMER, în februarie 2010, ca urmare a investigaţiilor şi a cercetărilor ce deveniseră stânjenitoare, a fost creat, în aprilie acelaşi an, Centrul de Investigarea a Crimelor Comunismului din România. Investigaţiile au continuat. Echipa de arheologi a CICCR este formată din dr. Gheorghe Petrov (coordonatorul Programului de Arheologie contemporană), Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza. Pentru a înţelege caracterul societăţii româneşti de azi, pentru a-i descoperi mecanismele de funcţionare şi a încerca să reparăm răul făcut, trebuie mai întâi să dezgropăm morţii comunismului, pentru a-i putea face pe cei vii să privească înainte.

Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile regimului comunist în România.
FOTO: CICCR – album Aiud