Britanicul Thomas Heatherwick a uimit Shanghaiul


Thomas Heatherwick a fost ales pentru designul torţei olimpice din 2012, de la Londra, care va fi plasată în partea de nord a stadionului principal. Designer, sculptor sau arhitect, Heatherwick a fost declarat „Designerul anului” la „Tokyo Designers Week” pentru Pavilionul Marii Britanii de la Expoziţia Universală de la Shanghai, din 2010. Macheta acestei construcţii este expusă la „Centrul Pompidou” din Paris în cadrul noii formule de etalare a colecţiilor contemporane. Această mărturie a unui edificiu dispărut va fi împrumutată Londrei pentru Jocurile Olimpice din 2012.

Pavilionul Marii Britanii la Expoziţia Universală de la Shanghai

Artistul este renumit pentru schimbarea stilului la fiecare proiect, fie că este vorba despre noul aspect al autobuzului londonez sau de reprezentarea strălucită a Angliei la ultima expoziţie universală de la Shanghai. De la mijlocul secolului al XIX-lea, ţările industrializate au organizat expoziţii universale, având rolul de vitrine ale inovaţiilor tehnologice şi de teatru al rivalităţilor economice şi politice. Ca într-un concurs de frumuseţe, meritele diferitelor pavilioane naţionale sunt cântărite şi discutate de vizitatori, profesionişti sau amatori.

Interiorul Pavilionului de la Shanghai

Pavilionul britanic conceput de Thomas Heatherwick a făcut senzaţie, apărând drept contribuţia cea mai originală a manifestării. Demontarea lui la sfârşitul expoziţiei a fost considerată regretabilă, chiar dacă unele voci au exclamat: „Dar asta nu este arhitectură”.

Catedrala Seminţelor

Pavilionul Marii Britanii de la Shanghai (detaliu)

Născut în 1970, Thomas Heatherwick este de formaţie designer, dar lucrează şi ca inginer, sculptor şi arhitect, după cum cer comenzile. Realizările lui dinainte de Shanghai se înscriu mai mult sau mai puţin la graniţa dintre aceste domenii. Este, de altfel, principiul fondator al agenţiei sale, create în 1994, „Heatherwick Studios”, care amestecă cele mai diverse competenţe în cadrul unui colectiv format din peste 50 de persoane, care au în comun pasiunea de a construi, în sensul artizanal al termenului, obiecte, indiferent de dimensiunea lor. Din punctul de vedere al lui Heatherwick, o clădire nu este decât un obiect mai mare decât altele. El cere deci o atenţie cu atât mai susţinută, cu cât ocupă un loc important în mediul înconjurător. Există, potrivit designerului, mai multă complexitate într-un cercel decât în cea mai mare parte a edificiilor, a căror construcţie pare să fi fost redusă la combinarea unei faţade, a unui acoperiş şi a unui sistem de climatizare. Din acest motiv, agenţia sa „încearcă să dezvolte, mai curând decât un stil, un sistem de a gândi şi dezvolta noile idei” şi de a crea diferenţieri într-un univers ameninţat de uniformizare.

Thomas Heatherwick

Cunoscut pentru folosirea inovatoare a ingineriei şi a materialelor în construirea monumentelor publice şi sculpturii, artistul care a studiat designul tridimensional la Politehnica din Manchester şi la „Royal College of Art” a fondat studioul său, care include arhitecţi, arhitecţi peisagişti, designeri şi ingineri, în ideea de „a aduce la un loc arhitectura, designul şi sculptura într-o singură practică”. Aşa au luat naştere proiecte de spaţii comerciale şi locuinţe, scheme de infrastructură şi opere de artă în spaţiul public. Punctul comun al majorităţii creaţiilor lui Heatherwick este capacitatea lor de a crea un eveniment, de a transforma o construcţie într-o atracţie. Acesta a fost şi efectul căutat la Shanghai, unde Marea Britanie trebuia să dea impresia de creativitate, inovaţie şi singularitate, valori determinante în competiţia mondială. Caracterul simbolic a primat asupra valorii de folosinţă.

Casa Unică, magazinul Longchamp din New York

Aşezat pe o esplanadă cenuşie, pavilionul britanic de la Shanghai, înalt de 20 de metri, părea un arici de mare sau, la alegere, o grămadă de păr gigantică. Era constituit din 60.588 de bare de acrilic suplu şi transparent, lungi de aproximativ 7,50 şi groase de 20 de milimetri. Prinse într-o reţea de aluminiu, ele erau inserate într-o structură combinată de lemn şi oţel. Lăsând lumina să pătrundă în interior în timpul zilei, barele de acrilic o difuzau noaptea către exterior, graţie unor diode luminoase inserate în ele. Au fost inserate, în aceste tuburi, 217.300 de seminţe de plante, provenite din colecţia „Kew Gardens’Millemnium Seedbank” din Londra şi de la „Institutul Botanic” al Chinei. Edificiul a fost botezat „Catedrala seminţelor”. Spaţiul interior, cu o lumină difuză, tamisată, recrea o ambianţă asemănătoare unui edificiu religios. Dar, cu pereţii săi cu protuberanţe, ale căror reliefuri erau formate de lungimile inegale ale barelor de acrilic, locul sugera mai curând o matrice organică, o metaforă biologică părând să stea la baza ideii arhitecturale. Thomas Heatherwick a făcut tot posibilul pentru a conferi pavilionului impresia de viu.
Ondulând uşor în bătaia vântului, pădurea de tuburi estompa limitele clădirii, care se contopea cu peisajul din jur.
„Catedrala Seminţelor” era un scop în sine: „Media este mesajul” ar fi spus Marshall McLuhan, teoreticianul comunicării de masă.

East Beach Cafe

Arhitectul a dezvoltat la „Catedrala Seminţelor” o modalitate de construcţie folosită şi în alte proiecte, elementele de aceeaşi natură aglomerându-se pentru a forma un înveliş, ca o scoică. Procedeul este acelaşi ca la „East Beach Café”, un bar-restaurant pe malul mării la Littlehampton, compus din benzi groase de oţel care formează un fel de concreţiuni amintind o scoică, sau la „Casa Unică”, magazinul „Longchamp” din New York.

Arhitecţii americani Robert Venturi şi Denise Scott Brown au dat un nume acestui tip de construcţie-simbol: raţa. „Când sistemele arhitectonice ale spaţiului, structurii şi programului sunt supuse formei simbolice a ansamblului şi sunt deformate de ea, ne aflăm în faţa unui tip de clădire-care-devine-sculptură, o numim raţă”, au explicat ei.
Incontestabil, Heatherwick are capacitatea de a se juca cu analogii seducătoare, adaptate special contextului unui eveniment internaţional cum a fost Shanghai 2010. O raţă în formă de arici de mare!

Poduri, fotolii, genţi…

Rolling Bridge

În sculpturile sale, Heatherwick procedează tot prin acumulare, aşa cum a făcut la spitalul „Wellcome Trust”, unde a agăţat deasupra unei săli o sculptură înaltă de 7 etaje, construită din 142.000 de sfere de sticlă, suspendate de 36.000 de cabluri de oţel, după un desen evocând forma plumbului în fuziune introdus în apă, sferele de sticlă constituindu-se într-un adevărat curcubeu. Direcţia spitalului a fost obligată să-şi deschidă porţile pentru public, o dată pe săptămână, pentru a răspunde cererii celor care doreau să vadă această operă.

B of the Bang, Manchester

Printre lucrările foarte mediatizate se află şi sculptura „B de la Bang”, înaltă de 56 de metri, formată din 180 de ţepi gigantici, plasată în faţa Stadionului din Manchester pentru Jocurile Commonwealth-ului din 2002. A costat 42 de milioane de lire sterline. A fost completată în 2004, dar au apărut probleme de securitate, când un element a fost dislocat şi alte 22 au fost ridicate din acelaşi motiv. Piesa a fost demontată, dar continuă să suscite discuţii privind viitorul ei. Consiliul oraşului Manchester a dat în judecată „Heatherwick Studio” şi pe subcontractorii lui care, în 2008, au fost de acord să plătească 1,7 milioane de lire despăgubiri.

„Rolling Bridge”, de la „Grand Union Canal Paddington Basin”, din Londra, construit tot de „Heatherwick, este unul dintre cele mai singulare poduri din lume, fiind în acelaşi timp o construcţie utilitară şi o sculptură cinetică. Ingeniozitatea şi calitatea lui artistică i-au atras, în 2005, Premiul „British Structural Steel”.
Printre operele artistului se numără şi „Blue Carpet”, de la Newcastle-Upon-Tyne, interiorul restaurantului „Konstam” din Londra sau al restaurantului „Guastavino” din New York, Southorn Playground din Hong Kong.

Fotoliul Spun

Designerul îmbină utilitarul cu ludicul, ca în celebrul „scaun-titirez”, conceput în 2010, pentru firma „Magis”, un studiu de căutare a simplificării geometrice a unui obiect familiar şi a dinamicii formei. Pornind de la o formă simetrică, acesta poate avea o rotaţie de 360 de grade, ca un titirez.
Fabricat din polietilenă, sau din aramă şi oţel, cu dimensiuni generoase, are o formă circulară, concavă, ce serveşte în acelaşi timp de scaun, spătar şi braţe.

Geanta Longchamp

Nici domeniul modei nu îi este străin designerului. Recent, a fost lansată geanta de piele „Longchamp”, semnată de el, cu caracteristici rare şi surprinzătoare. Se închide „singură”, graţie unui magnet puternic cusut în interior şi mascat de un pliu de protecţie. Din piele la exterior şi parţial la interior, are şi capacitatea de a-şi schimba culoarea, printr-un simplu joc de fermoare.

Thomas Heatherwick este Senior Fellow la „Royal College of Ar” şi la „Victoria & Albert Museum” şi a fost ales de curând „Designer Regal pentru Industrie”. Este „Doctor onorific” al universităţilor „Sheffield Hallam” şi „Manchester Metropolitan University”, posesor al Premiului „Prince Philip Designers”, din 2006, şi al Premiului revistei „Wallpaper” în 2011. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s