Grafica de carte poloneză

Tysiąc polskich okładek
1000 de coperte, 1000 de pagini (plus prefață și index)

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

O cărămidă destul de ușoară, aproape cât palma de mare, despre grafica de carte poloneză, mai exact coperta de carte din perioada 1900-1999.
Știm sau măcar avem o idee despre ce înseamnă grafica poloneză, mai ales de afiș, știm că a fost și este un reper, unul dintre cele mai importante. Un mit, chiar.

Iată încă un gest absolut simplu și sincer, de grijă și recunoaștere față de o muncă imensă și o tradiție întinse pe zeci de ani. Un proiect al unor tineri graficieni și colecționari de carte polonezi, Aleksandra și Daniel Mizieliński.
Este un alt exemplu pentru faptul că nu poți să nu ții cont de ce există în spate, de ceea ce au făcut alții înaintea ta; face parte din baza pe care îți consolidezi meseria.
Subliniind pe bună dreptate că această selecție nu are cum să fie decât una subiectivă și incompletă, autorii spun că putem vedea aici direcțiile estetice ale deceniilor trecute și spun despre această tradiție că este „o comoară mai valoroasă decât aurul sau pietrele prețioase”.


Nu știm unde se situează în literatura poloneză de specialitate această carte, dar e fain de parcurs și interesantă, hârtia plăcută la atingere – chiar dacă nu are cea mai comodă deschidere, dat fiind formatul. Dar fiind cusută, probabil ca va rezista destul de bine.
Alte detalii despre carte puteți găsi aici.

Prin urmare, se adaugă o lucrare faină și consistentă în bibliotecă; ignorăm faptul că poșta română a întârziat cam cu o lună transportul și ne-a servit încă o porție de interesante și unice explicații. Dar ce bine că totuși a ajuns cartea! putea să se piardă undeva în neantul fără de egal al transportului românesc de stat. Fiți întotdeauna insistenți la ghișeul poștal!


Și, veste foarte bună și proaspătă: mare expoziție de afiș polonez la MNAR începând de mâine, miercuri 21 septembrie. Abia așteptăm să o vedem. Cu expoziția asta trecem bine iarna!

Polonia e cu noi !

Carla Duschka este licențiată în arte plastice, grafică (studii universitare la Bucureşti și postuniv. la Berlin) având ca principală preocupare grafica de carte. Este grafician la Atelierul de grafică și asistent universitar în cadrul UNArte București. Este unul din fondatorii proiectului GF.
SURSA: GraphicFront.ro
Citiţi pe aceeaşi temă: Istoria în 192 de imagini

Istoria în 192 de imagini

Aproape un secol de afiş polonez

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Afişului din Wilanów şi Institutul Polonez din Bucureşti vă invită miercuri, 21 septembrie, la ora 18,30, la vernisajul expoziţiei „Istoria în 192 de imagini. Afişul polonez 1917 – 2007”, organizată cu ocazia preluării de către Polonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a aniversării a 10 ani de activitate a Institutului Polonez din Bucureşti.

Vernisajul va avea loc în prezenţa E.S. Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, a Directorului Departamentului Diplomaţiei Publice şi Culturale al Ministerului Polonez al Afacerilor Externe, Aleksandra Piatkowska, a fostului Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2001 – 2006, în prezent Director al Institutului Polonez din Londra, Roland Chojnacki, a fostului Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2006 – 2010, în prezent Director al Institutului Polonez din Kiev, Jarosław Godun, a Directorului Institutului Polonez din Bucureşti, Maja Wawrzyk, şi a specialistului din cadrul Muzeului Afişului din Wilanów, Jacek Szelegejd.

Afişele prezentate în expoziţie provin de la Muzeul Afişului din Wilanów (secţie a Muzeului Naţional din Varşovia), primul muzeu din lume dedicat afişului, a cărui colecţie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume.
Cele 192 de lucrări selectate de Maria Kurpik, curatorul expoziţiei, prilejuiesc întâlnirea publicului din România cu „fenomenul afişului polonez” – sintagmă folosită de criticii internaţionali pentru a denumi producţia prolifică, originală şi de o înaltă calitate artistică a afişului din Polonia în perioada 1960-1970 care a influenţat grafica de afiş în multe ţări europene.
Expoziţia îşi propune să ilustreze aproape un secol de evoluţie a afişului polonez, din anul 1917 până în contemporaneitate. Afişul fiind prin excelenţă o artă a realităţii cotidiene, expoziţia prezintă prin intermediul memoriei afişului istoria Poloniei într-un secol dominat de violente schimbări politice, economice şi culturale.

Arta marelui peisaj urban

La sfârşitul secolului al XIX-lea afişul era considerat în Europa „arta marelui peisaj urban” ce colora şi însufleţea spectacolul vizual-decorativ al străzii, fiind ridicat la acest rang de creaţiile remarcabile ale maeştrilor afişului precum Jules Chéret, Eugène Grasset, Théophile A. Steinlen, Leonetto Cappiello, Henri de Toulouse-Lautrec sau Alphonse Mucha, care au înţeles specificitatea acestui mijloc de comunicare, îmbogăţindu-l prin soluţii grafice inovative. Şi artiştii polonezi precum Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz sau Piotr Stachiewicz se aliniază acestei tendinţe, după cum demonstrează şi expoziţia de afişe organizată la Cracovia în 1898.

Începutul secolului al XX-lea însă, marcat de Primul Război Mondial, mută accentul de la dimensiunea culturală a afişului spre cea politică, propagandistică. Afişe cu rol mobilizator prin imagini ample, expresive, tipărite în tiraje mari şi adresându-se tuturor categoriilor sociale au animat campaniile pentru aparărea graniţelor ţării din anii 1918-1920.

În perioada interbelică dezvoltarea vieţii economice şi cultural-artistice duce la proliferarea afişelor comerciale, turistice, sportive şi culturale, create în stil modern de artişti care experimentează formule îndrăzneţe de design arhitectural şi experimente tehnice inovative, precum asocierea graficii cu fotografia sau fotomontajul. Printre aceşti artişti se numără Bohdan Bocianowski, Jerzy Karolak, Roman Syałas sau Antoni Wajwód.

Invadarea Poloniei de către trupele naziste şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial determină apariţia afişelor care cheamă populaţia la înrolare, la apărarea ţării, încurajând spritul de luptă al polonezilor. Afişele sunt prezente pe zidurile oraşelor pe toată perioada ocupaţiei.
După capitularea Germaniei şi instalarea regimului comunist în Polonia, afişul a devenit principalul instrument de propagandă a noului guvern şi a noii ideologii, un mijloc de „agitaţie vizuală”, care preamăreşte noua ordine socială şi îi ironizează pe capitaliştii occidentali. Ca stil, aceste afişe se înscriu în retorica realismului socialist, ilustrând chipuri idealizate ale proletarilor ce privesc optimist spre un viitor „luminos”.

De la graficienii străzii la cei ai afişului contra-culturii

După 1956, odată cu speranţa de eliberare de sub influenţa Uniunii Sovietice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, afişul se dezvoltă ca un mediu de comunicare aparte între artist şi public. În ciuda cenzurii, el reuşeşte să transmită discret mesaje ce pot fi interpretate ca o ironie sau chiar critică voalată la adresa regimului. Mai mult decât atât, valoarea artistică a afişelor şi participarea acestora la expoziţii şi târguri internaţionale le conferă recunoaştere pe plan european. Zbigniew Kaja, Henryk Tomaszewski, Roman Cieślewicz sau Józef Mroszczak sunt câţiva dintre „graficienii străzii” activi în această perioadă.

În anii ’70 se manifestă un grup de artişti cunoscuţi ca graficienii afişului „contra-culturii” care practică o artă contestatară, determinată de criza socio-economică şi grevele muncitoreşti şi studenţeşti. Printre reprezentanţii acestui curent se numără Jan Jaromir Aleksiun, Jerzy Czerniawski, Eugeniusz Get-Stankiewicz sau Jan Sawka.
După instituirea legii marţiale în anul 1981, care limita drastic orice manifestare cultural-artistică, apar multe edituri clandestine care tipăreau şi difuzau afişe de o mare forţă expresivă. Adevărate instrumente de propagandă, de această dată împotriva regimului, afişele acrestei perioade s-au bucurat de o mare popularitate.
După primele alegeri prezidenţiale libere în Polonia postbelică, perioadă în care apar numeroase afişe electorale, anii 90 au adus debutul unor creatori de afişe ale căror lucrări nu au putut fi admirate în trecut din cauza situaţiei politice. Afişele din ultimul deceniu prezente în expoziţie, realizate de artişti care urmează o bogată tradiţie, au revenit la funcţia iniţială, promovând produse, evenimente culturale, campanii sociale şi educative. (Magdalena Popa Buluc)
SURSA: Cotidianul.ro