Dragoş Lumpan – Ultima transhumanţă


Expoziţia „Ultima transhumanţă”, semnată de fotograful român Dragoş Lumpan, a avut loc în luna iunie, în cadrul secţiunii Open PHoto Cuenca a Festivalului Internaţional de Fotografie şi Arte Vizuale – PHotoEspaña 2011, ediţia a XIV -a.

Dragoş Lumpan a urmărit din interior, de multe ori trăind loalaltă cu ciobanii, fenomenul transhumanţei, nu doar în România, ci şi în Turcia, Albania, Grecia sau Italia. Spania este, de asemenea, o ţară în care moştenirea lui Abel a fost prezentă secole de-a rândul. Dragoş Lumpan încearcă, prin fotografii deja premiate (premiul al III-lea la European Central Bank Annual Photography Award în 2009), să capteze esenţa unui fenomen pe cale de dispariţie.

„Primii copii ai lui Adam şi Eva au fost Cain şi Abel. „Abel a fost păstor de oi, iar Cain lucrător de pământ.” (cf. Torei, Bibliei şi Coranului). La fel cum unul dintre primii oameni a fost cioban, la multe popoare formarea naţiunii a fost generată în mare parte de tradiţiile pastorale. Oricât de modernă, sofisticată şi ultra-tehnologizată ar fi lumea contemporană, ancestral moştenim o parte din Abel. Gustave Le Bon scria în „Psihologia mulţimilor” că Nici un geniu naţional, nici o civilizaţie nu ar fi posibile fără tradiţii… Civilizaţia este imposibilă fără tradiţii, iar progresele sunt imposibile fără distrugerea acestor tradiţii.Dificultatea, şi este o dificultate imensă, este de a găsi un echilibru corect între stabilitate şi schimbare. Din păcate, schimbările socio-politice şi economice apărute în lume, au impus noi reguli şi moduri de viaţă ce conduc, cu sau fără intenţie, la anihilarea unor tradiţii, la dispariţia accelerată a unor meşteşuguri, a unor obiceiuri. Acum suntem martorii dispariţiei transhumanţei – un obicei care ne defineşte în mare măsură. O parte importantă a culturii europene va dispărea o dată cu drumurile ciobanilor şi, cum nu putem împiedica asta, am încercat să păstrăm cât mai bine la nivel artistic şi documentar memoria acestui mod de viaţă. Astfel, în ultimii patru ani, am cartat în fotografie şi film rămăşiţele transhumanţei din România, Marea Britanie, Italia, Turcia, Albania şi Grecia.” (Dragoş Lumpan – www.lumpan.ro)

Dragoş Lumpan este unul dintre cei mai apreciaţi şi premiaţi fotografi români ai momentului, potrivit Mediafax. Colaborator constant al revistei National Geografic, autor al unor albume despre mănăstirea Stavropoleos sau despre viaţa monahală dintr-un lăcaş din nordul Moldovei, dar şi autor de fotografii de publicitate sau scurtmetraje documentare. Dragoş Lumpan este un artist complex, cu o privire atentă, îndreptată spre zone mai puţin vizibile ale realităţii.

Interesantă este munca pentru pregătirea expoziţiei „Ultima transhumanţă” din cadrul festivalului PHotoEspaña 2011, pe care o puteţi urmări pe YouTube, într-un flimuleţ de 1 minut şi 31 de secunde, pe care îl găsiţi aici.

În continuare vă prezentăm un fragment dintr-un interviu acordat de Dragoş Lumpan, în anul 2006, lui Simion Buia, apărut pe LiterNet.ro.

Dragoş Lumpan în dialog cu Simion Buia

Dragoş Lumpan: Riscăm să ne pierdem şi energia,
şi entuziasmul în lamentări puţin rodnice

Simion Buia: De ce „mişcate”? Fotografiile.

Dragoş Lumpan: E o serie începută acum vreo 7 ani. În acea perioadă lucram mult în studio, făceam mai mult fotografie de reclamă, comercială, statică, şi poate dorinţa de a (mă) mişca m-a făcut să urmăresc şi un alt gen de fotografie, această atitudine venind ca o contrabalansare a unei fotografii foarte riguroase, rigide, clare. Nemişcate.

Cum au fost fotografiate? Digital? Seara, ziua? Văd aici o imagine care „imită” filmul infraroşu. Sunt „întoarse” din soft?…

– Toate fotografiile de aici sunt făcute din maşină, care uneori mergea destul de repede. Fotografiile cu vaca şi măgarii sunt făcute în România, păsările în drum spre Photokina, iar celelalte în savane din Africa: în Kenia şi Tanzania. Toate, desigur, au legătură cu prea multa mişcare a noastră, de zi cu zi, utilă ori ba. Nu sunt „mişcate” în nici un fel din calculator. Ele aşa sunt pe suportul original. Sunt mişcate doar din fotografiere. Sunt făcute cu teleobiective, cu timpi relativ lungi. Cele din Africa sunt realizate în condiţii de iluminare slabă: dimineaţa sau seara.

– Care este suportul original?

– Cele din Africa sunt făcute cu un Nikon D 70, digital aşadar, folosind 3 teleobiective între 100-500 mm, la deschiderea maximă. Celelalte sunt făcute ziua în amiaza mare, pe negativ de 35 mm, cu aceeaşi tehnică (desigur, cu diafragma închisă).

Alte animale?…

– În numărul din iulie 2006 al revistei National Geographic din România a apărut un articol despre caii din România fotografiaţi de mine. Am lucrat mai bine de jumătate de an pentru aceste imagini.

Ce vă deranjează, în mod special, ca fotograf în această ţară fotogenică, dar barbară?

– Încerc să observ / discut / fotografiez partea frumoasă a lucrurilor. Urâtul e prea evident, prea comun, prea aproape de noi, şi riscăm să ne pierdem şi energia, şi entuziasmul în lamentări puţin rodnice.

Cum vi se pare nivelul profesional al fotografilor din România?

– Mai ales în ultima vreme, de când e mult mai uşor să vezi fotografiile pe internet, am avut surprize foarte plăcute cu mulţi fotografi, mai ales tineri. Valoroşi.

Enumeraţi?

– Ohhh, nu. Poate omit pe cineva şi apar iritări. Breslele româneşti sunt foarte sensibile.

Ce faceţi acum?

– La începutul lunii decembrie 2006 se va lansa un album cu fotografii pe care le-am făcut la mânăstirea Sihăstria Putnei. Albumul conţine aproximativ 80 fotografii A4 şi încă pe atâtea mai mici. Fotografiile sunt însoţite de scurte citate din sfinţi părinţi, scriitori bisericeşti, călugări contemporani. Albumul apare la editura mânăstirii Sihăstria Putnei. Din decembrie albumul se va vinde pe piaţă. (Notă: O versiune în format electronic complementară volumului pe hârtie a apărut la Editura LiterNet)
(Interviu realizat de Simion Buia, preluat din Fotomagazin, decembrie 2006)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s