Tabără de creaţie la Sarmizegetusa

Situl arheologic – sursă de investigare
antropologică şi vizuală

Perioada: 1-10 august 2011
Sarmizegetusa Ulpia Traiana, judeţul Hunedoara

A început tabăra de creaţie cu tema Situl arheologic – sursă de investigare antropologică şi vizuală, un proiect iniţiat de ELITE ART Club UNESCO şi finanţat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Tabăra se va desfăşura în perioada 1-10 august, la situl arheologic Sarmizegetusa Ulpia Traiana, din comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara. Rezidenţa artistică va fi urmată de o expoziţie omonimă, în perioada 6-20 octombrie, la Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti.

Prin acest proiect, ELITE ART Club UNESCO îşi propune  sa ofere artiştilor implicaţi posibilitatea unei ample cercetări antropologice, prin participarea efectivă la toate etapele de lucru specifice unui şantier arheologic. Eludând procedurile ştiinţifice, specifice desenatorilor tehnici din siturile arheologice, Ionuţ Barbu, Anca Boeriu, Florin Stoiciu, Gavril Kovacs, Ilie Chiobas, Maria Petcu, Olimpia Barbu şi Eugen Vasile vor construi în jurul artefactelor identificate propriile lor discursuri vizuale.

Locaţiile (Situl arhelogic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din judeţul Hunedoara şi Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti, din Bucureşti) nu sunt alese la întâmplare, proiectul fiind construit din perspectiva unei călătorii vizuale în timp. Itinerariul imaginat este cuprins între capitala actuală a României, Bucureşti, şi capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Bucureşti şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa sunt două capitale aflate la extremităţile unei axe temporale. Scopul acestui traseu este acela de a crea o perspectivă simbolică asupra ruinelor romane din Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi de a atrage atenţia opiniei publice asupra importanţei acestora, precum şi de a semnala publicului bucureştean standardele viaţi cotidiane a populaţiei Sarmizegetusei în epoca romană: apă curentă, canalizare, sistem rutier impecabil, băi publice, edificii publice, de cult şi spectacol etc

Sâmbătă, 6 august, Asociaţia ANTIQUITAS, condusă de dr. Ovidiu Ţentea, organizează Ziua Porţilor Deschise. Publicul va putea vizita forurile romane, Templul Zeilor Palmyreni şi necropola estică şi va putea participa la conferinţe, discuţii şi activităţi desfăşurate sub egida O zi din viaţa unui şantier arheologic.

 ELITE ART Club UNESCO este o asociație culturală fără scop patrimonial, implicată în organizarea şi promovarea unor ample proiecte, al căror scop principal este de a aduce în prin plan adevăratele valori ale artei contemporane românești şi de a educa publicul în spiritul recunoaşterii şi aprecierii lor. Printre proiectele reprezentative menţionăm concertele PROMS of Delight, care îmbină după un concept inovator muzica simfonică şi stilurile pop, jazz, cross-over, fiecare ediţie bucurându-se de aprecierea unui public numeros. De o mare vizibilitate se bucură şi proiectul de arte vizuale „Pictori de azi la Balcic”. Din iulie 2009, ELITE ART Club UNESCO este reprezentantă Jeunesses Musicales Internationalîn România.

laBOMBA

Istoria Centrului Comunitar

Marţi – 26 IULIE 2011, orele 9:00, a avut loc evacuarea Centrului Comunitar pentru Educație Creativă și Artă Activă laBOMBA.

Calea Rahovei 194, sector 5, București

Inițiativa „Ofensiva Generozității” lansează FĂRĂ SPRIJIN – proiect de educație creativă și artă activă pentru comunitate versus proprietate, pentru spații comunitare și culturale, pentru reprezentare directă, împotriva distrugerii sistematice a țesutului social din România și în ultimă instanță, împotriva statului român care și-a abandonat cetățenii.

Nu ne împotrivim evacuării din spațiul fizic, ne împotrivim evacuării conceptului de artă activă – artă comunitară, comunitate și lucru împreună, educație creativă și dezbaterii publice, chiar dacă spațiul fizic în care aceste lucruri s-au întâmplat în ultimii 3 ani nu mai există de marți dimineața – 26 iulie 2011. Mutarea într-un alt spațiu al Centrului Comunitar laBOMBA ar delegitima întreg demersul și și-ar pierde scopul, apariția lui fiind o necesitate exprimată de către comunitate și articulată cu sprijinul artiștilor implicați. Evacuarea Centrului plasează întreaga comunitate într-o poziție extrem de vulnerabilă – dispariția acesteia devine astfel o chestiune de câteva luni de zile. Paradoxal, Centrul Comunitar laBOMBA a fost câștigat în instanță și evacuat de către o firmă de avocatură pe lângă care funcționează și Centrul de Artă Contemporană LC Foundation (Lucia Cherecheș Foundation) – www.lcfoundation.ro – lămuritor pentru felul în care se întâlnesc tendințele corporatiste din business și arta conformistă și comercială.

Pe tot parcursul derulării proiectelor realizate de Ofensiva Generozității, în perioada 2006 – 2011, s-au făcut cereri, aplicații, prezentări și propuneri de parteneriat atât autorităților locale – Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 5, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, cât și naționale – Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru sprijinirea demersului și a posibilității de dezvoltare și continuare a activităților. Pe lângă faptul că de cele mai multe ori nu s-a primit niciun răspuns, în momentul inițierii unui dialog, orice posibilitate de materializare a unei colaborări a fost blocată fie de sistemul birocratic, fie de situația neclară a litigiului în care se afla spațiul Centrului Comunitar laBOMBA. Timp de cinci ani de zile, nici autoritățile locale nici cele naționale nu au putut găsi o soluție de asumare și preluare a unui program ce suplinea lipsa oricăror activități cultural educaționale, drepturi pe care statul este obligat să le asigure prin constituție, atât în zona Rahova Uranus, cât și în căminele culturale din România, program și metodă puse la dispoziție de către Inițiativa Ofensiva Generozității.

Inițiativa Ofensiva Generozității a pornit proiectele de artă comunitară în zona Rahova-Uranus în august 2006. Centrul Internațional pentru Artă Contemporană lansa în iulie 2006 un call for projects pentru zona Rahova Uranus, zonă în care urmau să-și mute sediul. Maria Drăghici și Bogdan Georgescu au documentat timp de o lună de zile cartierul Rahova, pentru scrierea aplicației. În timpul procesului de documentare și a experiențelor avute la fața locului au realizat că procesul de gentrificare în zonă este deja puternic și că scopul proiectului trebuie să fie reprezentarea și mediatizarea unei comunități care avea să dispară fără vreo mărturie a prezenței lor timp de 50 de ani.

Astfel, Drăghici și Georgescu decid să răstoarne situația propusă de CIAC cu sprijinul corporațiilor DC Communication și Headvertising în favoarea comunității Rahova Uranus, și să lanseze proiectul cu toate activitățile lui în ultima zi pentru depunerea dosarului în concursul lansat de CIAC, asumându-și realizarea lui indiferent de rezultatele selecției. Proiectului i se alătură și Irina Gâdiuță, regizor. Astfel ia naștere proiectul HARTA SENSIBILĂ – proiect de artă comunitară construit pe dezbateri publice după modelul speaker’s corner, documentarea ficționalizată a zonei – oamenii își povesteau istoriile în spațiul real ca și cum acesta nu ar mai fi existat deja, acțiuni comunitare – curățarea parcului, vizite la primărie, spectacole de teatru comunitar și instalația video pe trei canale Harta Sensibilă. Toate activitățile proiectului au avut loc în scuarul din intersecția Căii Rahova cu strada Sabinelor. Mutația majoră în acest demers artistic cultural se realizează prin concentrarea atenției pe lucrul cu oamenii, produsele artistice fiind consecințe ale acestui proces creativ de lucru pentru reprezentare prin artă. Documentarea și arhivarea tuturor evenimentelor și activităților se constituie în Arhiva Urbană Informală a Ofensivei Generozității.

După încheierea proiectului Harta Sensibilă și a intervenției susținute de CIAC, cei trei și-au dat seama că este esențial pentru comunitate continuarea demersului și a lucrului cu oamenii pe termen lung. Pentru Construiește-ți comunitatea! proiect realizat în 2007 se implică deja zeci de voluntari – artiști, jurnaliști, sociologi, antropologi. În cadrul acestui proiect cei trei își propun și crearea unui Centru Comunitar pentru coordonarea activităților proiectului și tot în cadrul acestui proiect sunt inițiate atelierele de educație creativă pentru comunitatea copiiilor din zona Rahova Uranus.
În urma proiectului Construiește-ți comunitatea! și a impactului atelierului de educație creativă pentru copii prezentat în concertul Biluna Jam Session, Cristina Eremia și Marin Eremia (deținătorii discotecii laBOMBA din zonă) invită artiștii implicați să continue activitățile în spațiul discotecii care își încetează activitatea de club. Astfel, ia naștere primul Centru Comunitar pentru Educație și Artă Activă din România, la inițiativa unei comunități defavorizate, subreprezentate educațional și cultural. Centrul va avea deschiderea oficială în iulie 2009, în urma unui proces de lucru cu comunitatea și de reconversie a fostei discoteci în centru comunitar și atelier de croitorie.

Începând cu 2008 și până în prezent, Inițiativa Ofensiva Generozității lansează o dublă strategie de construcție comunitară și diseminare a metodei de lucru, pe de o parte prin proiectele derulate și realizate în comunitatea Rahova Uranus, în laBOMBA (Flexible, Laboratorul Urban Mobil, Biluna Jam Session, Născut în Rahova, DRUM, Parada Femeii Evacuate, Improvision on generosity, Ziua Cartierului), pe de altă parte proiecte realizate în alte zone ale țării cu scopul construcției comunitare, diseminării experienței dobândite în Rahova și pentru crearea unei rețele de centre comunitare în România (Evacuarea Casei Studenților din Timișoara, Turneu la Țară, Kickstart Limanu, Casa Poporului). Toate aceste proiecte au în continuare ca scop înființarea Centrului Resursă pentru Educație Creativă și Artă Activă. Bazat pe experiența centrului pilot laBOMBA, Centrul Resursă cuprinde trei componente: Centrul Comunitar pentru Educație și Artă Activă laBOMBA Rahova-Uranus, model pentru crearea unei rețele de centre comunitare în România, Centrul de Teatru Comunitar C.T.C. și Școala de Practică și Teorie Documentară Film Doc.

www.labombastudios.ro.
www.turneulatara.blogspot.com
www.ofensivagenerozitatii.blogspot.com
contact: Irina Gâdiuță – 0721649746 – gandiuta@gmail.com
Bogdan Georgescu – 0720469021 – bogdangeorgescumail@yahoo.com

DOCUMENT
Susținerea Centrului Comunitar pentru Educație Creativă și Artă Activă laBOMBA

„Soarta caselor de cultură, a căminelor culturale și a dotărilor culturale cu vocație comunitară este măsura distrugerii țesutului social în România. Efectele nu sunt doar culturale (anti-), ci și economice și, în sens larg, antropologice. Utopia “La Bomba” a existat pentru o clipă. Distrugerea ei o transformă în metaforă și model. Sunt necesare politici culturale de nivel național care să ducă la refacerea rețelei de spații culturale fără de care asigurarea constituțională a accesului la cultură în calitate de creator și consumator a fiecărui cetățean rămâne o vorbă fără acoperire.”
Nicolae Mandea
– regizor, decan al Faculății de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București

„Spațiul fostei discoteci laBOMBA a fost transformat în Centrul Comunitar pentru Educație și Artă Activă. Am fost întrebați de ce am păstrat numele. “Pentru că a explodat cultura în ea”, au zis unii. La trei ani de la această reconversie unică pornită din inițiativă privată (în contextul în care în România procesul este exact invers – casele de cultură se transformă în discoteci) “bomba” care a găzduit trei dintre cei cinci ani de proiecte Ofensiva Generozității în Rahova-Uranus este pusă în stradă. Amorsată.”
Irina Gâdiuță
– regizor și facilitator comunitar

„Am început în 2006 prin răsturnarea unui demers în favoarea oamenilor din zonă al unei corporații prin care încerca să-și faciliteze prin mici proiecte culturale accesul în zona Rahova-Uranus, unde urmau să-și deschidă un nou sediu. Am înțeles imediat că nu e loc de vreun orgoliu artistic sau vreun produs artistic în contextul dat și în situația limită pe care o descopeream la fața locului. În același timp, din prima întâlnire cu oamenii din zonă le-am spus că nu avem cum să rezolvăm problemele cu care ei se confruntă, nu am promis nimic, dar le-am propus să lucrăm împreună, noi cu instrumentele noastre pe care le-am pus tuturor la dispoziție, ei cu poveștile și istoriile lor. Ce se întâmplă prin evacuarea laBOMBA și implicit prin refuzul oricăror autorități de a intra în parteneriat și a disemina principiul și metodele de construcție comunitară descoperite în Rahova Uranus, este o decapitare a unei comunități și exprimarea disprețului maxim al autorităților pentru tot ceea ce înseamnă comunitar, educațional, social, uman. Fără nicio remușcare. Demersul Fără sprijin a fost tot timpul ăsta asul nostru din mânecă. Vom contiuna fără sprijin, păstrându-ne libertatea de expresie, posibilitatea de stabilire a principiilor și condițiilor de muncă, într-o autonomie declarată în raport cu un stat care te ignoră pentru că poate și pentru că majoritatea vrea să rămână imparțială, majoritate care confundă echidistanța cu ignoranța și care diluează orice pornire de solidarizare și protest.”
Bogdan Georgescu
– regizor și facilitator comunitar

„Atenție ați călcat pe Bomba! Nu călcați pe Bomba! Comunitatea nu poate fi evacuată!
Arta maidaneză!”
Dan Perjovschi
– artist vizual

„Centrul Comunitar laBomba este unul dintre foarte puținele spații din România care au reușit să adune împreună membri ai comunității Rahova-Uranus, artiști venind din medii diferite, jurnaliști, activiști sociali, voluntari din România și din străinătate. Într-un climat social în care solidaritatea este descurajată în mod programatic, Centrul laBomba a desfășurat proiecte care au demonstrat că aceasta este totuși posibilă atunci când există un concept puternic în spate. Conceptul de artă activă a înlocuit lipsa oricărui sprijin material din partea unor instituții pasive care ar fi fost în măsură și care ar fi trebuit, prin însuși statutul lor, să ofere sprijinul necesar. Într-un stat care și-a abandonat cetățenii, condamnîndu-i practic la lipsa unei minime educații, la lipsa unui sistem de sănătate decent, la emigrație datorată imposibilității de a-și construi un viitor în țară, Centrul laBomba, prin toți oamenii care au reușit să se adune în jurul acestor concepte de artă activă, de artă comunitară a preluat efectiv cîteva dintre cele mai importante responsabilități ale statului român: educația și cultura. Comunitatea de creație și-a inventat din mers propriile metode de supraviețuire și de funcționare, demonstrînd astfel că, în definitiv, nu avem nevoie de un stat român așa cum este el în acest moment. Prin eforturile lor, membrii comunității de creație din Rahova-Uranus au reușit să facă proiecte care depășesc nu doar penibilele “proiecte sociale” supervizate de stat și devenite surse grase de venituri pentru unii sau alții. Tot ce s-a întîmplat pe parcursul a cinci ani de zile depășește evident minima putere de înțelegere a oficialităților române. Statul, prin reprezentanții lui, se dovedește a fi cu un secol în urma inițiativelor de acest gen.
Totuși, dacă evacuarea fizică se întîmplă sub ochii noștri, evacuarea simbolică este imposibilă. Harta sensibilă a acestei comunități solidarizate în jurul unor idei a fost trasată. Va trebui să îi urmeze altele bazate pe dezvoltarea principiilor descoperite în Centrul Comunitar laBomba. Statul român este, după cum se vede, atît de preocupat în a-și evacua cetățenii (dovadă numărul mare de tineri ce hotărăsc să plece din țară din cauza lipsei oricărei perspective) și în special pe cei care gîndesc în afara unor norme (dovadă evacuarea CNDB) sau pe cei care îl împiedică să își desfășoare afacerile dubioase în primul rînd din punct de vedere moral (dovadă evacuarea Centrului Comunitar laBomba, precum și ceea ce se întîmplă cu hotărîrile recente în ceea ce privește proiectul minier de la Roșia Montană). În acest fel însă, statul român își semnează singur hotărîrea de evacuare în plan simbolic. Căci cine mai are nevoie de un stat care nu doar că nu susține proiecte care îi aduc beneficii simbolice importante, ci hotărăște să le demoleze pentru a instaura singura valoare pe care este capabil să o înțeleagă: banul?”
Gianina Cărbunariu
– regizor/dramaturg independent

„Is just ‘”KEEP ON GOING!” Cel mai important lucru este că suntem împreună!”
Maria Drăghici
– artist vizual și facilitator comunitar

„N-aș vrea să sune melodramatic, dar se pare că laBomba va deveni cu totul “comunitară” exact în momentul în care va ajunge în stradă. Rahova-Uranus e o comunitate de evacuați și evacuabili. Istoria Ofensivei Generozității a început, acum șase ani, în stradă – nu va sfîrși, ci va continua în stradă, pentru că, la urma urmei, ceea ce-i dă identitate nu sînt pereții (și de-aia e vie, deci activă, și nu Teatru Național). Să squattăm, așadar, spațiul public – pe care avem din ce în ce mai puțin permisiunea să-l folosim. Atîta timp cît pentru cei statal responsabili acțiunile artistice din Rahova înseamnă doar impulsuri pentru piața imobiliară a cartierului, laBomba poate oricînd să se deplaseze, să squatteze, să se virtualizeze și să viruseze.”
Iulia Popovici
– jurnalist

„laBomba a constituit un teritoriu comun de reprezentare publică pentru categorii de oameni şi categorii de proiecte, evacuate din lipsă de responsabilitate socială. În absenţa unor centre de educaţie contemporană, laBomba a avut rolul unui mediator cultural, care a creat un model viabil de coeziune comunitară. Un spaţiu de socializare a iniţiativelor pro-comunităţi nereprezentate. laBomba a fost un mod de gîndire atitudinală a unor politici culturale contemporane.”
Mihaela Michailov
, dramaturg şi critic de artele spectacolului

„LaBomba este una din puținele inițiative cu adevărat de tip “grassroot” care în întreaga sa activitate încurajează actul artistic și cultural și a arătat prin exemple de bună practică cum acesta are un rol major în educație și crearea unui spirit de comunitate. O adevărată societate orientată spre includere și solidaritate se construiește doar prin încurajarea activităților comune, dincolo de bariere etnice, de naționalitate sau identitare de orice fel. LaBomba, prin activitatea ei generoasă și “ofensivă” arată că într-adevar se poate să construim o lume mai bună bazată pe incluziune și respect reciproc, și că arta și cultura au un rol major în această direcție. Activitatea LaBomba arată cum efectele marginalizării sociale sunt atenuate prin activități artistice și educaționale comune. Am fost și voi fi întotdeauna alături de LaBomba cât și de alți actori culturali independenți și le urez o bună continuare a activității, mai ales acum când au nevoie de sprijin moral dar și material. Sper să își poată găsi o nouă locație prin generozitatea posibililor mecena din București sau România.”
Alec Bălășescu
– antropolog

„Un centru comunitar cu o activitate importantă este pe cale să fie distrus. În loc de soluții pentru o comunitate amenințată și defavorizată vom avea și mai multe probleme! Un spațiu de întâlnire, în care să fie adresate problemele unei comunități fragile este vital. Și este nevoie de acest spațiu acolo unde acești oameni au deja o istorie personală și simt că aparțin. O societate care exclude va ajunge la tensiuni inevitabile.”
Manuel Pelmuș
– coregraf si participant la atelierele laBomba
SURSA: Modernism.ro