Arhitectul Frank O.Gehry şi haute-couture


LVHM, numele prescurtat al Grupului Internaţional de haute-couture „Moët Hennessy – Louis Vuitton” a decis, în 2006, construirea pentru Fundaţia sa, destinată creaţiei şi artei contemporane a secolelor XX şi XXI, a unui edificiu parizian, conceput de celebrul arhitect american Frank O. Gehry.

Preşedintele Grupului, Bernard Arnault, declara în 2006: „Cu Fundaţia Louis Vuitton pentru Creaţie, dorim să realizăm un loc excepţional pentru artă şi cultură în Paris. Aşezat în inima unui spaţiu excepţional, care este în acelaşi timp deschis şi plin de viaţă -Jardin d’Acclimatation din Bois de Boulogne-, el va fi guvernat de motivaţia care stat întotdeauna la baza activităţii Grupului: clasicism şi o desprindere de trecut, tradiţie şi inovaţie. Fundaţia a avut curajul să comande designul clădirii care va simboliza secolul al XXI-lea arhitectului Frank Gehry”.

Arhitectul octogenar Frank Gehry
alături de macheta Fundaţiei pentru Creaţie Louis Vuitton

„Jardin d’Acclimatisation”, deschisă sub cel de-Al Doilea Imperiu, este un loc fix pe harta plimărilor parizienilor. Dar, „Norul de sticlă” al lui Frank Gehry a fost atacat de asociaţiile riverane locului şi a fost pe punctul de a rămâne numai în proiect. Astăzi lucrările s-au reluat. Celebrul arhtiect american poate continua construirea Fundaţiei Vuitton în Bois de Boulogne. Acest templu parizian al mecenatului artistic va fi terminat în 2013. O arhitectură înaripată pentru patronul haute-couture.

Casa lui Frank Gehry din Santa Monica

Edificiul este inspirat de forma unui nor sau a unei flori, pentru că centrul clădirii, format din blocuri juxtapuse este înconjurat de „petale” din sticlă care fac legătura cu exteriorul în partea de sus. În interior, vor exista spaţii penru expoziţii, un auditorium, terase, un centrul de documentare. În total, o suprafaţă de 2.400 de metri pătraţi pentru edificiul ce va avea o lungime de 150 de metri, o lăţime de 40 şi o înălţime de 46, şi va fi acoperit cu 13.500 de metri pătraţi de sticlă. Grupul Vuitton asigură integral finanţarea de 100 de milioane de euro a construcţiei plasate pe un teren public, spre încântarea lui Bertrand Delanoe provocată de prezenţa în Paris a unei noi „vitrine” internaţionale. Iar Frank Gehry, care ţine prima pagină de actualităţi graţie filmului „Esquisses” pe care i l-a dedicat Sydney Pollak, îşi reconfirmă, dacă mai era nevoie, reputaţia şi stilul.

Centrul Raz and Maria Stata din Massachusetts

Frank O. Gehry, californian născut în Canada, pare să fi depăşit gravitaţia. Sub creionul lui, betonul devine uşor, graţios şi insolit. Şi dacă acest patriarh îşi desenează proiectele de mână şi lucrează, după moda veche, machetă după machetă, el este şi pionierul cercetării în 3D. La 82 de ani, nu şi-a pierdut deloc curiozitatea, semnând încă cele mai îndrăzneţe arhitecturi contemporane.

Cinemateca Franceză

Osatura din beton a „norului de sticlă” a fost deja ridicată. Ecranul de verdeaţă în care se va înscrie începe deja să se contureze.
Frank O. Gehry a locuit şi a lucrat de altfel, cu ani în urmă la Paris, în cadrul studioului Robert Auzelle, pe timpul Generalului De Gaulle. A fost momentul în care a devenit interesat de arhitectura romanică. Pe care a studiat-o la Véselay, la Autun, în sudul Franţei… În Franţa, arhitectul a realizat, în 1993, „American Center”, care găzduieşte acum Cinemateca Franceză. „Fundaţia Vuitton pentru Creaţie” va fi însă primul său mare şantier în Paris. Ministrul Culturii, Renaud Donnedieu de Vabres, i-a acordat arhitectului în octombrie anul trecut, „Legiunea de Onoare”, subliniind: „Dintre toţi creatorii timpului nostru sunteţi fără îndoială unul dintre cei mai liberi, cei mai luminoşi şi imposibil de clasat”.

Clinica pentru Sănătate Mintală din Cleveland

Proiectul din Bois de Boulogne l-a cucerit. „Prima dată când Bernard mi-a vorbit despre proiectul său şi m-a adus aici, la Jardin d’Acclimatisation, mi-au dat lacrimile. Reciteam pentru a doua oară, cred, Proust şi imediat mi-am imaginat că «Marcel» este aici cu prietenii săi…”, mărturisea el într-un interviu, adăugând că nu poate lucra decât cu oamenii care-i plac. Faţă de macheta iniţială există acum câteva modificări privind peisajul înconjurător şi cafeneaua Fundaţiei, pentru care arhitectul a desenat absolut tot, inclusiv mesele şi scaunele, după modelul arhitecţilor tinereţii sale, deşi, după cum afirmă îi place să construiască spaţii frumoase şi să fie apoi surprins de ceea ce clienţii pun în interiorul lor. Este de altfel convins că printre operele pe care le vor expune în această clădire Bernard Arnault şi directorul artistic Suzanne Pagé, vor fi şi unele care nu-i vor plăcea.

DZ Bank din Berlin

Butonând cu dexteritate tastatura computerului. Octogenarul cu aer de geniu bun al arhitecturii este maliţios şi întotdeauna foarte puţin dispus să se despartă de creion sau de ecranul computerului. În pofida vârstei, se implică personal în fiecare proiect. Secretul acestei tinereţi este, după propria mărturisire, relaţia continuă cu „copiii”, tinerii lui asociaţi. Şi, desigur, curiozitatea: „Am fost întotdeauna curios. Presupun că este rezultatul laturii mele evreieşti, chiar dacă nu sunt deloc religios”.

Muzeul Guggenheim din Bilbao

Deşi cu 10 ani în urmă declara că este „prea scump pentru Franţa”, genialul arhitect consideră că lucrează întotdeauna în limitele bugetului aprobat. Mai mult chiar, la Muzeul din Bilbao, a cheltuit cu 3% mai puţin decât era prevăzut. În plus, construcţiile lui îşi amortizează rapid costurile. „Guggenheim” a adus oraşului, în 2010, o reţetă de 10 milioane, iar Walt Disney Concert Hall à Los Angeles, pe care Pierre Boulez o consideră cea mai bună din lume pentru muzica clasică a mărit activitatea centrului oraşului cu 18%.

Vitra Design Museum, Germania

„Nu sunt un deconstructivist”

Laureat al Premiului Pritzker pentru Arhitectură în 1989, medaliat cu aur al „Royal Institute of British Architects”, în 2000, Frank Gehry are o seamă de realizări recente de prestigiu, printre care, „DZ Bank Building” din Berlin, „Frederick R. Weisman Art Museum” al Universităţii de Minnesota din Minneapolis. Semnează, de asemenea, viitorul „Guggenheim” de la Abou Dhabi, proiect de 30.000 de metri pătraţi, pe insula Saadiyat, a cărui construcţie este prevăzut să se termine în 2012.

Walt Disney Concert Hall din Los Angeles

Numit, pentru efectul de delir psihedelic al construcţiilor sale, un maestru al deconstructivismului, curent novator caracterizat prin forme aparent haotice, neprevăzute, în care se înscriu şi Zaha Hadid sau Rem Koolhaas, arhitectul neagă apartenenţa sa la acest curent. „De altfel, am vorbit odată cu Jacques Derrida despre asta şi el a afirmat categoric. «Nu sunteţi un deconstructivist». Eu am în spate o istorie, cea de după război, în care modernismul în stilul lui Gropius şi al lui Le Corbusier se banalizase”, i-a declarat el jurnalistei Sylvie Santini. Aşa a apărut postmodernismul şcolii lui Philip Johnson, dar Gehry nu aparţine nici acestei direcţii, inspirându-se mai curând din sculptura Indiei şi a Greciei antice.

Weisman Art Museum, Minnesota

Frank O. Gerry este recunoscut drept unul dintre arhitecţii care se inspiră din artele vizuale şi care are foarte mulţi prieteni artişti. Trăieşte „în literatură”, cum îi place să spună, citind şi recitind Proust, Melville sau „Alice în Ţara minunilor”. Printre apropiaţii lui se numără Bob Rauschenberg, Jasper Johns, Frank Stella, James Rosenquist, Jeff Koons, Anish Kapoor, Sophie Calle. Este un admirator al lui Giacometti pentru profunda lui înţelegere a posibilităţilor bronzului, şi al sculpturii „The Clam Digger! ” a lui Willem De Kooning.

În pofida formelor agitate, construcţiile lui Frank O. Gehry se înscriu întotdeauna în mediul înconjurător şi în respectul pentru acesta. Propria sa casă, construită la Santa Monica în 1978, are panouri solare pe acoperiş, Dar interesul pentru mediul înconjurător trebuie dublat de inteligenţă şi nu transformat într-un fel „mantra”, care conferă putere.
Am fost odată la o conferinţă pe acestă temă, povestea el cu umor, unde toţi participanţii veniseră cu avionul… Erau cel puţin o sută de jeturi particulare”. Cu toate acestea, continuă să construiască turnuri cu o înălţime ameţitoare, cum este cel rezidenţial terminat în Manhattan anul trecut, ce se ridică la 265 de metri. În 15 iunie, arhitectul a primit premiul „Consiliului Clădirilor Înalte şi al Habitatului Urban”.
Declarându-se socialist, Frank Gehry refuză să construiască reşedinţe particulare, mai ales că avut şi câteva experienţe neplăcute de-a lungul carierei sale.
Frank Gehry aparţine grupului de arhitecţi celebri la care se apelează pentru marile proiecte din toată lumea, ceea ce-i conferă, în ştirile mediatice, statutul de „arhitect-star”, pe care declară că îl detestă. În plus, spune el, „mediatizarea nu-ţi aduce nimic. Iată, după Guggenheim din Bilbao am realizat un singur muzeu, în timp ce Renzo Piano a construit cincisprezece!”. (Magdalena Popa Buluc)
SURSA: Cotidianul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s