Semnal editorial


ARTA – revistă de arte vizuale

Există o tendinţă generală de glorificare a timpurilor trecute, a acelor vremuri pe care sînt plasate bazele prezentului. Faptul presupune însă o etapă de selecţie şi de scoatere din context a unor anumite lucruri, a căror strălucire este exacerbată în raţionamente de tipul illo tempore vs. in praesenti. Ideea pe care o urmărim în aceste rînduri este că, deşi nu (prea) avem de ce regreta perioada comunistă, acel interval conţine şi evenimente culturale notabile. Unul dintre acestea a fost revista ARTA (înfiinţată în 1954), care a continuat să apară pînă în 1993. După şapte ani de absenţă, în 2000 a fost încercată o relansare a acesteia, dar se pare că publicul larg nu absorbise în acel moment cantitatea suficientă de telenovele, jocuri&concursuri şi manele, fapt care a dus la eşuarea iniţiativei din sfera artei.

În decembrie 2010 – ianuarie 2011, Uniunea Artiştilor Plastici din România a editat (în română şi engleză) numărul-pilot al unei dorite noi serii ARTA care, conform intenţiilor colectivului de redacţie (Petru Lucaci – director; Magda Cîrneci – redactor şef; Corina Duma – graphic design; Andreea Amzoiu – secretar de redacţie), îşi propune să ofere o imagine de ansamblu asupra scenei vizuale româneşti, cu accent pe noile media, dar şi pe tehnicile tradiţionale, în corelaţie cu noile forme de experiment vizual din alte domenii precum filmul, sociologia, dansul, antropologia, arhitectura şi urbanismul. Proiectele inter- şi transdisciplinare sînt privilegiate, anunţă comunicatul de presă, prin ele înţelegîndu-se o tratare a vizualului ca domeniu de cercetare a noii sensibilităţi a epocii noastre, marcate de urbanism, mass-media, tehnoştiinţe şi globalism.
Acest număr reia discuţiile despre artele plastice, nu din punctul în care îşi încetase activitatea revista, ci din 2010. Sumarul conţine rubrici precum: bienalele internaţionale organizate în România, expoziţii de grup din ţară şi din străinătate, mari proiecte de cercetare vizuală interdisciplinară, programe editoriale legate de cartea de artă românească şi mai ales dosare ale artiştilor care au avut expoziţii personale marcante în 2010: Horia Bernea, Ion Grigorescu, Rudolf Bone, Irina Botea, Mircea Cantor, Călin Dan, Dan Perjovschi, Christian Paraschiv, Teodor Graur, Anca Mureşan, Gili Mocanu, Roman Tolici, Aurel Vlad şi alţii.

Din fericire, iniţiativa a fost continuată vineri, 17 iunie, fiind lansat la Librăria Cărtureşti numărul I (din 2011) al, sperăm noi, unei longevive şi regulate serii de apariţii ARTA. Tema numărului actual este arta în spaţiul public. Reţinem din comunicatul de presă: „Interfaţă între comunitate socială, urbanism şi politică, pe de o parte, şi proteica vizualitate contemporană, pe de altă parte, arta în spaţiul public a devenit un concept foarte prizat de artişti şi teoreticieni pe plan internaţional, dar şi o prezenţă vizibilă şi simptomatică sociologic şi cultural în oraşele româneşti. Alte rubrici ale actualului număr: proiecte curatoriale, expoziţii din ţară şi din străinătate, eseuri, dosare de artist, interviuri, piaţa de artă, ancheta de artă, istorie artistică recentă, cartea de artă, info”.

Îi anunţăm pe cei interesaţi că cele două numere ale revistei se găsesc pe piaţă în librăriile Cărtureşti şi Humanitas, precum şi în reţeaua de difuzare de presă Inmedio. Condiţiile grafice impecabile sînt girate de IglooMedia, care se recomandă, printre altele, prin bine-cunoscuta revistă de arhitectură (omonimă). Conţinutul este garantat de semnatarii articolelor – profesionişti în domeniu.
În prelungirea celor scrise anterior, credem că (măcar) o platformă de informare corectă şi competentă în ceea ce priveşte arta este o condiţie necesară şi nesuficientă pentru normalitate. Într-un articol publicat în Observator cultural în urmă cu cîţiva ani („Arta în instanţe publice”, apărut după momentul scandalului cu „poneiul roz”), deplîngeam faptul că agramaţi cu funcţii politice sau administrative şi/sau vedete media dau verdicte şi emit judecăţi de valoare în artă. Sperăm că ar fi momentul ca, în România, de fotbal să se ocupe antrenorii, de păstrarea ordinii, poliţia, de politică, cei aleşi prin voturi cinstite, şi de artă, artistul, criticul, teoreticianul şi curatorul. (Mihai Plămădeală)
SURSA: Observator cultural

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s