Bucharest Biennale 5

Bienala Internațională de Artă Contemporană București, generată de PAVILION – journal for politics & culture – va fi deschisă între 25 mai-22 iulie 2012 și va fi curatoriată de Anne Barlow (UK/SUA).

Bienala Internaţională de Artă Contemporană Bucureşti ajunge la cea de-a 5-a ediţie.
Proiectul aparţine lui Răzvan Ion şi Eugen Rădescu, directori ai Pavilion. Director executiv al Bienalei 5 este Andrei Crăciun.
Evenimentul este unul internaţional şi atrage privirile scenei culturale asupra României. Anul trecut Bienala a avut aproximativ 58.000 de vizitatori. Un număr mic dacă ne gândim la faptul că doar populaţia Bucureştuilui este de apropape 2 milioane de locuitori, populaţie la care se adaugă turiştii, unii veniţi special pentru acest eveniment. Bienala construiește un parteneriat puternic între București – în sine, un simbol al modului în care politicul poate fi reflectat în fiecare aspect al vieții – și restul lumii. Bienala face referința la o problemă universală care transcede contextul specific, geografic sau istoric, aceea a „rezistenței” de zi cu zi. Bienala este o structură capabilă să transforme orașul într-un spațiu al activității neîntrerupte, precum și într-un câmp de acțiune.
În esență, cultura europeană a fost rezultatul schimbului, câteodată pașnic, alteori violent care a avut loc între societăți învecinate sau grupuri sociale din cadrul aceluiași stat. Aceste forme orizontale și verticale de schimb cultural s-au desfășurat în diverse moduri: prin imitație, asimilare, disimulare, apropiere, ori prin înțelegeri mutuale sau dominație hegemonică.
Bienala își propune să opereze într-un mod sensibil și competent în tratarea cu „celălalt” ca „alteritate” din medii culturale diferite.

TACTICI PENTRU AICI ŞI ACUM

Curator: Anne Barlow

Concept:
În contextul actual al naturii schimbătoare a economiei, societății și culturii – situații care sunt adesea numite „vremuri precare” – artiștii trebuie să își negocieze adesea poziții riscante, teritorii contestate, ori situații în care activitatea culturală interacționează sau oferă un contrapunct la condiții de flux. În cadrul acestui context, Bucharest Biennale 5 reliefează creația unor artiști al căror portofoliu nu constă neaparat în situații evidente, ci mai degrabă în strategii investigative, indirecte sau informale, care posedă propria lor formă de putere.
Prin natura sa, lucrarea analitică este lentă în creare, exprimând rezistență atât vitezei și caracterului schimbător al lucrurilor cât și sentimentului de instabilitate care invadează traiul cotidian. Acțiunea de căutare, dezvăluire și prezentare a lucrurilor aflate aparent/la suprafață – o activitate care a fost susținută de Internet ca un spațiu în care artiștii pot căuta mai activ informația care „lipsește sau este ascunsă” – definește maniera în care mulți artiști lucrează astăzi.
Pe de-o parte, aceasta poate fi o zvonistică, secretele fiind dezvăluite prin seducție ori manipulare, sau ideile care sunt comunicate sau alterate de vreun fel prin transmitere.
Pe de altă parte, poate fi privită drept șlefuirea unor istorii specifice, de la civic la personal, care produce un tip de „cunoaştere” aparte, care nu este neaparat despre nostalgie și nici narativă, ci mai degrabă despre prezentarea unei perspective complexe și contemporane a vieții.
Proiectele artiștilor pentru spații și contexte din București vor atinge o varietate de surse și locații, ca o manieră de reîmprospătare a dialogului în jurul subiectelor mai vechi, re-imaginarea unor narări specifice, sau pot sugera unele noi.
Adesea, artiștii se sustrag sistemelor existente ca o modalitate de a răspunde contextelor sociale și politice care sunt mai puțin previzibile. Modul lor de a lucra reflectă o practică care este mai „evoluționistă, dinamică și receptivă, greu de definit, esențială pentru situații care se schimbă rapid sau nu sunt încă pe deplin înțelese”. Pentru unii artiști, lucrul cu structuri informale înseamnă munca împreună, pentru alții, înseamnă dezvoltarea de abordări ce sunt distinct personale și individuale. Implementarea strategiilor informale este ceva de rezonanță într-un oraș precum Bucureștiul, printre altele, unde sisteme mai formale nu par să susțină neaparat practica de artă experimentală.
În termeni de format, Bienala va fi dezvoltată în jurul unui număr de proiecte comisionate, ce se vor desfășura în locații identificate, precum Pavilion dar și în alte medii/locații educaționale, academice, și în mod ideal, locații publice și spații deschise, cum ar fi piețele publice, panourile publicitare, ecranele mass-media și vitrine. În timp ce artele vizuale formează miezul Bienalei, alte discipline precum literatura și filmul vor fi introduse în programul general oferind un format care presupune o „expoziție” la deschidere, dar care, de asemenea, se dezvoltă dinamic pe durata Bienalei.
Programul educațional se va manifesta în BB5 prin crearea de „spații de gândire” în modul în care atât expoziția cât și programele publice sunt puse împreună. Programul Bienalei va stârni curiozitatea publicului și un angajament prin diferite mijloace: componente care evoluează în timp sau care se bazează pe ideea de repetiție; moduri de angajament care sunt atât formale cât și informale în structură; conectivitate cu alte discipline; implicarea pe termen lung a artiștilor prin intermediul unor relații specifice cu instituțiile partenere, alături de elementele de surpriză și joacă, în plus față de evenimentele mai mult bazate pe teorie; și evenimente și proiecte publice.
Când vine vorba de arta contemporană, comunicarea cu publicul este complicată și poate dura ani de zile pentru că, de cele mai multe ori, educația în ceea ce privește cultura contemporană lipsește din mediul de învățământ. Cu ajutorul a trei instrumente de gândire critică (Pavilion Journal, Bucharest Biennale și Spațiul PAVILION UNICREDIT), centrul de artă contemporană PAVILION UNICREDIT are ca laitmotiv stârnirea interesului public, educarea publicului în ceea ce privește cultura contemporană și dezvoltarea în continuare a programelor stabile ale organizatorilor (Pavilion Resources Room, Residency Program, Pavilion Screenings Program și Free Academy). Scopul echipei PAVILION este de a forma un grup de oameni care va continua să educe, iar miezul acestui grup se va dezvolta pentru a ajunge și la alte tipuri de public.
Urmăriţi site-ul evenimentului: www.bucharestbiennale.org.

Şcoala este mai importantă decât un hotel

Consiliul Local Timişoara, întrunit astăzi 31 mai 2011, în şedinţă extraordinară, în Sala de Consiliu a Primăriei Timişoara, a hotărât să organizeze o dezbatere publică la solicitarea conducerii Liceului de Arte Plastice, pe tema proiectului care prevede mutarea instituţiei de învăţământ în construcţii modulare.

Elevii şi profesorii de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara au reuşit să obţină o mică amânare în ceea ce priveşte hotărârea amplasării instituţiei în curtea Şcolii cu clasele I-VIII nr. 9, unde ar urma să-şi desfăşoare orele de învăţământ artistic.

Mesaj:
Vă contactăm cu rugămintea de a solicita Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în numele nostru şi în interesul comunităţii locale, o solicitare de organizare a unei dezbateri publice, în baza Legii transparenţei decizionale în administraţia publică (nr. 52/2003), cu privire la „Proiectul de hotărâre din 23.05.2011, privind necesitatea amplasării de construcţii modulare în curtea Şcolii cu clasele I-VIII nr. 9 şi închirierea acestora pentru desfăşurarea procesului de învăţământ al Liceului de Arte Plastice Timişoara.”
Ne bazăm demersul nostru pe observarea următoarelor probleme de formă şi de conţinut al mai sus-menţionatului proiect de hotărâre:
Proiectul de hotărâre nu a respectat termenul de publicare înspre consultare de către factorii interesaţi şi reprezentanţii instituţiei emitente au refuzat în practică consultarea factorilor interesaţi când aceştia li s-au adresat cu variante alternative de soluţionare a problemei ce se intenţionează a fi reglementată prin proiectul de hotărâre la care ne referim. Proiectul de hotărâre, în conţinutul său, aduce atingere atât intereselor Liceului şi a beneficiarilor săi actuali şi potenţiali – prin faptul că subminează desfăşurarea procesului educativ, dar şiinteresului general – prin faptul că propune o soluţie dezavantajoasă din perspectiva cheltuirii banului public. Prezentul proiect de hotărâre propune mutarea Liceului de Arte Plastice Timişoara într-un spaţiu impropriu desfăşurarii atât a procesului de învăţământ cu caracter general (locaţia de destinaţie nu mai are avize de funcţionare ca instituţie de învăţământ) cât şi a educaţiei vocaţionale specifice pe care o oferă Liceul nostru (locaţia de destinaţie nu oferă spaţii adecvate organizării atelierelor de specialitate care trebuie să îndeplinească anumite cerinţe dimensionale şi de luminozitate). În practică, mutarea, conform prezentei hotărâri de consiliu, este o desfiinţare mascată a Liceului de Arte Plastice.
Menţionăm că această mutare într-un spaţiu impropriu nu a fost solicitată nici de către reprezentanţii Liceului nostru, nici de către proprietarii clădirii actualei locaţii şi nici de către alte persoane fizice, juridice sau instituţii de care să avem cunoştinţă. Mai mult, proprietarul şi-a exprimat în mai multe rânduri în mod public şi oficial susţinerea pentru ca Liceul de Arte Plastice Timişoara să îşi desfăşoare în continuare activitatea în spaţiul său, şi a oferit municipalităţii Timişoara, în două rânduri, două oferte de reducere semnificativă a chiriei actuale, niciuna nefiind luată în considerare de către reprezentanţii Primăriei sau cei ai Consiliului Local.
În consecinţă, considerăm că prin adoptarea proiectului de hotărâre menţionat, se aduce un grav prejudiciu atât Liceului de Arte Plastice ca instituţie (prin periclitarea până la sabotare totală a procesului de învăţământ specific), copiilor şi familiilor acestora potenţial interesate de învăţământul vocaţional de artă din Timişoara (care se vor vedea nevoite să renunţe la educaţia specifică pe care o oferă Liceul în prezent), cât şi întregii comunităţi locale (prin – angajarea nejustificată a unei sume de bani de la bugetul public, sumă mai mare decât cea presupusă de locaţia actuală, respectiv – potenţiala privare a comunităţii de prospeţimea ideilor, forţa creatoare şi inovativă a elevilor şi absolvenţilor noştri).
Vă solicităm ajutorul în facilitarea unui dialog instituţional şi social care să servească satisfacerii tuturor celor trei interese legitime mai sus menţionate.
Vă mulţumesc anticipat pentru sprijin.
Tudor Vreme, membru în consiliul de administraţie al LAPT

 Micii artişti de la Liceul de Arte din Timişoara refuză să se mute în containere

Dispuşi să se lege cu sfoara de şcoală, elevii de la Liceul de Arte au organizat un protest-instalaţie. Scandalul de la Arte continuă. În timp ce elevii protestează, consilierii plănuiesc mutarea. Inspectoratul şi primăria se învinuiesc reciproc.

„Şcoala este mai importantă decât un hotel” este mesajul pe care le-au transmis elevii de la Liceul de Arte din Timişoara. Aceştia au profitat de Zilele Porţilor deschise, pentru a organiza un protest inedit, împotriva proiectului iniţiat de Consiliul Local Timişoara, de a-i muta în clădirile modulare la la Şcoala nr. 9. Tinerii artişti au adunat o serie de cutii, pe care le-au aranjat sub forma unui atelier şi au expus mesaje prin care vor să tragă un semnal de alarmă – nu se vor muta din şcoală.

„Nu vrem să facem artă în acele containere, pentru că nu avem condiţiile necesare. Ne vom lega cu sfoară de şcoală, vom dormi aici, dacă trebuie, dar nu ne mutăm sub nici o formă din şcoală”, a spus Ioana Vreme Moser, elevă în clasa a X-a. Totodată, artiştii au reprodus o formă simbolică a clădirilor modulare, pentru a explica că nu le compensează nevoile. „Nu ne vom putea desfăşura activitatea în acel spaţiu, pentru că sunt improprii profilului vocaţional. De exemplu, înălţimea lor este de numai 2,5 metri. Numai şevaletul are aceeaşi înălţime. În plus, lumina este foarte nefavorabilă”, a explicat directorul şcolii, Eugenia Banciu.

Aceasta se plânge de faptul că cei de la ISJ şi primăria nu le iau în considerare nevoile vocaţionale şi îi ignoră în deciziile luate. „Pe noi nu ne întreabă nimeni, aflăm de pe site-ul primăriei că a apărut proiectul. Ei susţin că chiria pentru clădire este prea mare, dar nu a răspuns nici unei oferte a proprietarilor. Au oferit o reducere de 43 la sută, însă nimeni nu le-a răspuns”, a declarat Banciu.
Marin Popescu, inspectorul şcolar spune însă că elevii nu vor face ateliere în clădirile modulare, ci doar cultură generală. „Atelierele le vor face la şcoala nr. 9 iar în clădirile modulare vor face orele normale. Nu noi decidem, sunt bani publici implicaţi în chirie pe care Consiliul Local nu este dispus să îl dea”, a spus acesta.
Declaraţia este contrazisă însă de către viceprimarul Adrian Orza, care susţine că aleşii locali au votat decizia inspectoratului. „Inspectoratul ne-a propus această soluţie iar clădirile acelea sunt mult mai luxoase. Nu am discutat cu proprietarii pentru că nu s-a plătit nici o chirie, până acum. Oricum, nu s-a votat încă nimic. Problema este că vor contract pe un singur an. Asta nu ar rezolva nimic”, a conchis Adrian Orza. (Renate Simion)
SURSA: Adevăul de seară