Lucrări în derulare, Rodin şi ambasadorii


Muzeul Rodin din Paris prezintă în perioada 06 mai – 04 septembrie 2011 expoziţia „Works in Progress, Rodin and the Ambassadors”.

Expoziţia „Lucrări în derulare, Rodin şi ambasadorii”, examinează modul în care munca lui Rodin este percepută în prezent. Muzeul parizian arată publicului în ce mod formele sculpturale ale marelui artist francez au schimbat conceptul estetic despre forma tridimensională în arta secolul al XX-lea şi cum opera sa a fost şi continuă să fie reinterpretată. Expoziţia compară 100 de lucrări ale lui Rodin (1840-1917) cu aproximativ 30 de creaţii realizate după anul 1945, lucrări ce aparţin artei moderne şi contemporane. În expoziţie pot fi admirate, printr-o metodă comparativă, lucrări realizate de: Jean Arp, Marcel Duchamp, Joan Miró, Jean Fautrier, Lucio Fontana, Jean Dubuffet, Alberto Giacometti, Willem de Kooning, Joseph Beuys, Marcel Broodthaers, Eduardo Paolozzi, Anthony Caro, Cy Twombly, Eric Cameron, Richard Serra, Bruce Nauman, Haim Steinbach, Sophie Ristelhueber, Ugo Rondinone, Douglas Gordon, Urs Fischer.

Această abordare, fără precedent, stabileşte în contextul analizei critice, cum Rodin a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime o stare de spirit ce s-a manifestat, apoi, în perioada postbelică. Rodin este un artist extrem de original, una dintre cele mai proeminente figuri ale secolului al XIX-lea.
Având o personalitate complexă, sculptorul francez este caracterizat prin însușiri excepționale, apelând la admirabile mijloace de expresie şi posedând, în acelaşi timp, însușiri care se opuneau și le contraziceau pe primele. Romantic, plin de pasiune clocotitoare sau liric, el este totodată atras de arta greacă din cea mai frumoasă epocă a ei, de echilibru şi monumentalitate plastică, exprimată prin opera lui Fidias, ca și de cea a secolului al XVIII-lea francez, împărţind publicul în două tabere, unii care sunt scandalizați de opera sa și alții care îl considerau un mare artist.

Într-o epocă în care interesul pentru mișcare, pentru instantaneu, pentru înregistrarea fidelă a senzațiilor realității a dus la apariția picturii impresioniste, Rodin și-a propus să schimbe limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, dincolo de clișeele academiste. O reevaluare a artei lui Rodin provine din activitatea criticilor, istoricilor de artă şi curatorilor. Aceştia introduc publicul, prin intermediul acestei prezentări, în atmosfera „căutărilor” plastice şi a experimentelor vizuale, cu ajutorul unor instalaţii şi asamblări. Expoziţia este un fel de work in progress, creativitatea lui Rodin bazându-se pe o tradiţie care a transformat studioul de creaţie în resursă de analiză a muncii artistice, lucru ce a condus la utilizarea formelor lui sculpturale ca o matrice pentru a fi la nesfârşit reproduse şi a „renaşte” prin reasamblare sau recompunere. O sinteză a sculpturilor lui Auguste Rodin o reprezintă „Poarta Infernului”, amplă compoziție la care, începând din 1880, va reveni în tot cursul vieții. Grupul statuar „Burghezii din Calais” (1884-1886) este un instantaneu surprinzător prin forța cu care ne comunică starea de spirit a personajelor. Principiul dinamic se referă la ceea ce el a numit „iluzia vieții”, adică verosimilitatea creației („Omul care merge”, 1877; „Gânditorul”, 1880; „Eva după păcat”, 1881).
Această reevaluare a activităţii lui Rodin este realizată prin intermediul producţiei artistice a mai multor plasticieni din perioada postbelică până în prezent. Preocupările lor, atât prin folosirea materialelor de lucru cât şi a combinării unor componente de tip intermedia, au avut repercusiuni asupra modului în care este privit în prezent Rodin şi arta contemporană. De la Marcel Duchamp (1887-1968) la Urs Fischer (născut 1973), fiecare dintre aceşti artişti a devenit un „ambasador” pentru modul în care a privit lumea artei.

Procesele utilizate în sculptură, cum ar fi de exemplu alegerea materialelor, finisarea, lustruirea, patinarea, asamblarea sau reproducerea în serie, urmăreşte să stabilească legături, afilieri şi, nu în ultimul rând, pune un semen de întrebare asupra esteticii artelor contemporane. Alegerile făcute pentru producţiile artistice (o expoziţie în 11 secţiuni şi o selecţie a operei lui Rodin prezentată în comparaţie cu lucrările a altor 21 de artişti), intenţionat expuse pentru a crea un contrast şi o anumită tensiune între diversele medii de expresie plastică nu solicită din partea organizatorilor acestui eveniment expoziţional justificări istorice sau formale.

De exemplu, asamblajele lui Rodin sunt expuse alături de cele ale lui Bruce Naumansau. Roba lui Balzac stă lângă haina din piele al lui Joseph Beuys, studii şi lucrări prezentate faţă în faţă pentru a provoca privitorul într-un demers ce fructifică repere şi atitudini ce aparţin istoriei artelor. Expoziţia continuă în curtea principală a Hôtel Biron, proprietate cumpărată de Rodin în anul 1908, cu trei lucrări monumentale realizate de Urs Fischer din aluminiu turnat, creaţii ce vor fi expuse în aer liber pentru prima dată, fiind amplasate între „Gânditorul” şi „Porţile Iadului”.
Dialogul între aceste creaţii, prin intermediul expoziţiei din Muzeul Rodin, permite vizitatorilor să aleagă propriul drum în jurul lucrărilor, pentru a le compara, asociaţiile formale fiind lăsate la alegerea vizitatorilor.
(Grigore Roibu)
SURSA: Musée Rodin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s