Expo Maraton

Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca

Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi Galeria Casa Matei propune publicului, astăzi 05.05.2011, cel de-al doilea eveniment expoziţional din cadrul Competiţiei Expo Maraton, competiţie adresată studenţilor Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca. Cei doi expozanţi aflaţi în competiţie, faţă în faţă, în cele două săli ale Galeriei Casa Matei sunt Alexandru Nicoară, student la Facultatea de Arte Plastice, secţia Pictură, anul III, cu proiectul artistic „Atelier” şi George Crîngaşu student la Facultatea de Arte Plastice, secţia Grafică, anul II, cu proiectul artistic „101620” .

Alexandru Nicoară dezvoltă, cu mult curaj şi rafinament, conceptul „Atelier”. Proiectul artistic propus are la bază mecanismul şi principiile unei strategii personale a ideii de “muncă pe etape” având ca subiect de cercetare „spaţiul”. În lucrările lui Alexandru se simte tratarea graduală a aspectului figurativ de formă şi conţinut, prin care dezvoltă o reprezentare tridimensională a spaţiului, cercetarea plecând de la realitatea nealterată. Treptat, se detaşează de caracterul tridimensional şi implicit de realitatea pură în favoarea bidimensionalului şi a unei realităţi plastice, personale, transfigurate, având ca miză experimentul plastic în culoare. Nu se detaşează abrupt de realitatea subiectului ce-l preocupă, „Atelier”, însă acesta pierde treptat starea banală în favoarea celei transfigurate, ireale. Spaţiul poate să existe sau nu. Acest lucru contează mai puţin, deoarece miza este aceea de a oferi privitorului altceva decât ceea ce vede în mod obişnuit într-un atelier, un spectacol vizual, în care materia joacă un rol fundamental.

George Crîngaşu propune un proiect artistic „101620” care are ca şi punct de plecare trei concepte: cel de Prezervare, de Texturare şi de Înfrumuseţare.

Proiectul „101620” se concretizează printr-o serie de obiecte, construcţii, o încercare curajoasă de contextualizare a nevoii, necesităţii umane de a arhiva şi de a construi astfel o istorie declanşată de contactul individului cu obiectele prezervate în anumite momente şi contexte. Obiectele, construcţiile, se concretizează prin demersul şi rezultatul urmărit, arhivarea, fiind o sumă a prezervării – texturării – înfrumuseţării. Cele trei concepte au ca obiectiv fundamental exploatarea şi explorarea faunei sub cele mai variate şi inedite aspecte. Obiectele rezultate sunt asocieri spectaculoase de forme şi culori, mixaje noncomformiste ale diferitelor părţi, structuri anatomice de schelete animaliere, transfigurări dinamice ale realităţii.

Urmează, pe data de 10 mai, Adrian Ghiman, secţia Grafică, anul III, cu proiectul artistic „Păcatul hârtiei” şi Pavel Curagău, secţia Grafică, anul II, cu proiectul „Presiumbre”.
Vezi tot programul expoziţional pe Evenimente 2011 (ianuarie-iunie)

Adriana Jebeleanu & Jana Kuznetsov

Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal
(Sibiu, str. Tribunei, nr. 6)
prezintă:

Jana Kuznetsov / In a Mirror Invisible – Baddy’s Paradise

Perioada: 6 mai – 10 iunie 2011.
Vernisaj: 6 mai, orele 17.30.

Prin discursul artistic care se adresează mai multor niveluri ale realităţii, cu accent major pe relaţia cu publicul şi contextul socio-politic, Jana Kuznetsov problematizează statutul actual al artei produse în sud-estul Europei, redusă de multe ori, dintr-o comoditate conceptuală, la fetişismul postcomunist şi masochismul pieţei de artă.
În ultimii ani, artista şi-a creat o serie de identităţi – ziarista Jana Kuznetsov, curatorul Jana Kuznetsov, diva Jana Kuznetsov, artistul necunoscut Jana Kuznetsov – personaje care aveau misiuni artistice clare, prestabilite, ţintind mereu la triumful artei angajate şi autentice, departe de mecanismele ascunse de putere şi de strategiile de promovare.

Baddy Dolly Jane, unul dintre alter-ego-urile artistei, se prezintă ca fiind cea mai cunoscută artistă contemporană, câştigătoare a numeroase premii şi concursuri de artă, cu vânzări record la licitaţii, reprezentată în colecţiile marilor muzee. Baddy Dolly Jane este radicală, activistă, incoruptibilă, devenind de multe ori distructivă în demonstraţiile sale. Pentru Baddy Dolly Jane, anarhia nu este un concept teoretic, este o realitate. Baddy Dolly Jane intervine neaşteptat atunci când într-un context artistic stabil şi profesionist apare un derapaj de expresie sau de interpretare.
Pentru a dezbate regulile artei într-un mediu pozitiv şi plin de inspiraţie, Jana Kuznetsov a înscenat pentru Baddy Dolly Jane un spaţiu primordial de creaţie, reflecţie şi decizie, o grădină a paradisului compusă după regulile peisajelor arcadiene. În acest cadru vor fi prezentate documentaţiile unor performance-uri ale artistei, alături de arhiva personală de fotografie a lui Baddy Dolly Jane.
Performance-ul susţinut de Baddy Dolly Jane în deschiderea expoziţiei va testa capacitatea de reacţie şi de decizie a publicului, cu scopul de a-i deconstrui, chiar şi într-o mică măsură, obiceiurile vizuale.
Jana Kuznetsov (n. 1987, Moscova). Trăieşte şi lucrează la Stuttgart (DE) şi la Londra (GB). Jana Kuznetsov a absolvit în 2008 Academia de Artă din Viena (AT), fiind studentă în clasele profesorilor Daniel Richter şi Harun Farocki. Lucrările sale au fost prezentate în special în Germania, la Bahnwärterhaus/Villa Merkel, Esslingen, la Galeria de Stat din Stuttgart sau la Academie der Künste din Berlin.
Proiectul este susţinut de ifa Stuttgart.

 Adriana Jebeleanu / The Outer Body

Perioada: 6 – 22 mai 2011.
Vernisaj: 6 mai, orele 17.00.

Antrenată ca pictor, Adriana Jebeleanu propune, într-un context post-grunge, un discurs extra-pictural. Pictura devine doar un mijloc. O reducţie radicală impune o obiectivitate optică, atât pentru corporalitatea, cât şi pentru arta ei.
Adriana Jebeleanu se foloseşte de propriul corp ca subiect, obiect şi mediu, îşi explorează limitele şi transformă emoţional amintirile din copilărie, schiţele violente, visele, elementarul. Arta, astfel produsă, stă sub semnul inspiraţiei. Proclamarea instinctului devine realitate adevărată. Subiectul fiecărei lucrări devine un concret maxim al corporalităţii ei. Desprinderea se face prin joc, prin semn. Alte metode, şi mai ales o altă formalitate pentru a lăsa istoria şi memoria în offside.

În Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, pe lângă o selecţie de lucrări mai vechi, artista va prezenta două filme noi: The 9^th Cromozome, un interviu despre genetică şi feminitate cu prof. Sue Povey de la University College din Londra şi Portretul unui om de ştiinţă, un video poetic, auto-reflexiv inspirat de viaţa tatălui ei. În performance-ul din deschiderea expoziţiei, Adriana Jebeleanu îşi va induce starea de somn, în care va rămâne timp de trei zile. Interesul artistei este de a dezvălui conţinutul performance-ului în imagine, limbaj, gest şi obiect. Tematizarea şi produsul demersului artistic devin posibilităţi pentru prezentarea şi mijlocirea istoriei, memoriei, corpului.

Adriana Jebeleanu (n. 1975, Cluj-Napoca) a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, la clasa profesorului Victor Ciato. Trăieşte şi lucrează la Cluj şi Modena, Italia.
Debutul expoziţional al artistei datează din perioada formaţiei sale universitare, când a participat la o serie de manifestări studenteşti de anvergură, organizate la Timişoara şi Cluj-Napoca.
După câţiva ani de activitate de art director în publicitate, Adriana Jeneleanu s-a concentrat asupra picturii, domeniu în care a realizat performanţe notabile, evidenţiate prin participarea sa în expoziţii colective şi personale din România şi Italia. A expus la Muzeul de Artă din Cluj, la Galeria 42 din Modena, la Galerie Binz & Kraemer din Köln (DE) şi la KABE Contemporary din Miami (US). Artista este reprezentată de Galeria Anca Poteraşu din Bucureşti.

Abordând o temă dramatică, de mare actualitate în lume, dintr-o perspectivă personală, impregnată de un feminism subtil autoironic, Adriana Jebeleanu supune motivele obsedante ale acestei perioade a creaţiei sale, cum ar fi de exemplu vehicole grele, tancuri, avioane, elicoptere şi vapoare, unei trăiri de impresionantă forţă şi vigoare. Formele puternice, monumentale, sunt construite cu o mare libertate a gestului prin intermediul desenului impetuos şi al culorilor intense.
Apariţia artistei într-un catalog (cu 32 de pictori români), pe care l-a editat acum câţiva ani, a fost momentul lansării artistice pe plan internaţional. Adriana Jebeleanu este interesată de demitizare. Inamicul ei este consumismul, reprezentat de imaginile iconice care însoţesc discursul mediatic. Noile lucrări se înscriu într-o linie de forţă, cu unele reflexe iconoclaste. Concesia sau duioşia sunt excluse din pattern-ul său compoziţional. Într-o societate „dogeatdog”, în care ura naşte mai multă ură, iar violenţa fierbe adesea sub aspectul celor mai mărunte întâmplări cotidiene, artista îşi propune prin folosirea imaginilor să scoată în evidenţă latura obscură a persoanlităţii, o latură latentă, dar, în acelaşi timp, violentă, ascunsă într-un ambalaj civilizat, popular şi public.