Scenele tulburătoare al lui Folkert de Jong


Oglida îndreptată spre societatea contemporană

James Cohan Gallery din New York salută revenirea sculptorului olandez Folkert de Jong în SUA cu o nouă expoziţie, a treia expoziţie personală intitulată Operation Harmony, deschisă în perioada 1 aprilie – 07 mai 2011. Ca urmare a expoziţiei personale de anul trecut de la Muzeul Groninger şi a participării la Bienala de la Sydney în 2010, munca lui Folkert de Jong a fost lansată şi recunoscută pe scena internaţională a artelor vizuale.

De Jong utilizează materiale moderne, industriale, cum este de exemplu polistiren expandat şi spuma poliuretanică, materiale folosite în instalaţii sculpturale pentru proprietăţile lor inerente, preţul ieftin şi non-convenţionalitatea experimentală pe care o propune artistul în crearea unor „tablouri” sculpturale, ce pot fi numite, mai degrabă, anti-monumente ale trecutului şi prezentului.

Folkert de Jong crează imagini figurative, folosind materale ce aparţin constructorilor, spuma poliuretanică fiind vopsită în vederea realizării unei arte neconvenţionale, cu scene asemănătoare celor din industria filmului. Instalaţiile figurative au ca sursă de inspiraţie istoria artei, filmul horror, politica, Primul şi Al Doilea Război Mondial. Grupurile statuare, de dimensiuni sculpturale, au un aspect grotesc, artistul portretizând aspectele întunecate ale vieţii.

În operele timpurii, simboluri cum ar fi schelete umane şi arme de foc, au fost utilizate în mod obişnuit pentru a evoca atrocităţile războiului şi vulnerabilitatea omului în faţa ferocităţilor conflictuale, subiecte inspirate din opera expresionistului german Otto Dix. De exempu, în instalaţia Les Saltimbanques (2007), de Jong face referinţele la opera lui Picasso, care reda în tablourile lui comunităţile de imigranţi acrobaţi, muzicieni şi clovni. În versiunea contemporană omul se confruntă cu o piramidă socială, echilibrată de piaţa de petrol, o comunitate ce îi oferă artistului un prilej de meditaţie asupra poziţiei artistului în istorie şi societate.

De Jong este fascinat de modul în care unele persoane pot fi consumate de obsesii. El se afundă în gândurile şi imaginaţia umană pentru a scoate la iveală caractere existente sau fictive: vânători de vrăjitoare, maniaci religioşi, politicieni fanatici şi criminali în serie, investigând şi reconstituind modul în care aceste persoane marchează mediul lor social prin limbaj, semne, simboluri şi ritualuri. Multe dintre cifrele sculpturale au o recuzită simbolică. De Jong explorează bariera dintre fragilitate şi metaforă jucându-se cu haosul şi violenţa. Materiile prime alese sunt abil manipulate pentru a transmite sentimentul de fragilitate, subliniind, în acelaşi timp, gravitatea şi puterea perturbatoare a ceea ce el ne dezvăluie prin intermediul scenelor sculpturale. Îngheţate în gesturi permanente, asemenea unor manechine, figurile din arta lui de Jong aparţin unei estetici experimentale post-industriale, care inspiră un sentiment dureros, mesaj transmis prin materialele folosite care nu au un caracter durabil.

În prezentarea de la New York există două lucrări centrale ale expoziţiei. Prima este instalaţia realizată la scară monumentală intitulată Operation Harmony (Operaţiunea Armonia, 2008), care are 23 de metri lungime şi poate fi văzută pentru prima dată în Statele Unite, la James Cohan Gallery. Lucrarea este inspirată de pictura lui Jan de Baen, cu cei doi fraţi executaţi pentru convingerile lor politice, Jan şi Cornelis de Witt, doi politicieni influenţi care au devenit două cadavre mutilate ce stau atârnate. Structura geometrică a reţelei compoziţionale o găsim în picturile moderniste a lui Piet Mondrian. Titlul proiectului Armonia este împrumutat de la forţele canadiene care au fost dislocate în Bosnia, în anul 1992, pentru a ajuta la menţinerea păcii. Artistul are capacitatea de a produce un sentiment neliniştitor în combinarea detaliilor, cum este de exemplu dantela purtată la gât în perioada anilor de aur a picturii lui Vermeer, cu negrul ce sugerează bezna densă în care se scurge sângle cadavrelor de pe caldarâmul medieval şi schela realizată din spumă roz, culoare ce dă un sentiment bolnăvicios, fiind în contrast cu dinţii şi ochii de pe capetele decapitate, „înfipte” deasupra ansamblului. Scriitoarea Lilly Wei descrie, pe bună dreptate, creaţia lui de Jong ca fiind „zoom-uri cu două tăişuri care cultivă contradicţii, combinând o latură comică şi una grotescă, pentru a contempla ororile care sunt în obiectivul său”.

A doua piesă centrală a expoziţiei este o versiune a lucrării prezentate la Bienala de la Sydnei 2010, intitulată The Balance II. Tabloul înfăţişează comercianţii olandezi care îi înşeală pe amerindienii din insula Manhattan, cu mărgele şi whisky. Comercianţii rânjind fac un dans elegant ce scoate în evidenţă marfa lor. Scriitorul Michaël Amy spune despre de Jong că este „bufonul nedelicat, în parte moralist, clovn cu o latură sadică, care deţine o oglindă îndreptată spre ochii noştri”.

Folkert de Jong s-a fost născut în 1972 în Alkmaar, Ţările de Jos. A urmat cursurile Academiei de Arte Vizuale, Amsterdam şi Rijksacademy şi a avut rezidenţe în New York, Olanda, Norvegia, Franţa şi India. În anul 2003, de Jong a fost unul dintre finaliştii pentru Prix de Rome în domeniul sculpturii. În prezent el trăieşte şi lucrează în Amsterdam, unde face la scară largă sculpturi şi instalaţii cu scene tulburătoare.

Are mai multe expoziţiile personale, din care amintesc (selectiv): Groninger Museum, Belgium (2010); and The Shooting, Wandsworth Antheneum, Hartford, CT (2009); Mount Maslow, Hudson Valley Center for Contemporary Art, Peekskill, NY (2007); Gott Mit Uns, Kunsthalle Winterhur, Switzerland (2006); and Medusa’s First Move: The Council, Chisenhale Gallery, London (2005). Major international group exhibitions include the upcoming Cryptic: The Use of Allegory in Contemporary Art with a Master Class from Goya, CAM, St. Louis (2011); and the Shape of Things to Come: New Sculpture, The Saatchi Gallery, London (May 2011). Recent exhibitions include the 17th Bienniale of Sydney (2010); Hareng Saur: Ensor and Contemporary Art, SMAK, Gent (2009); Innovations in the Third Dimension: Sculpture of Our Time, Bruce Museum, Greenwich, CT (2008); Destroy Athens, Athens Biennial (2007); and Fractured Figure, Works from the Dakis Joannou Collection, Deste Foundation, Athens (2007).
(Grigore Roibu, SURSA: Artdaily)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s