Provocari teoretice, replici artistice
Galeria Victoria Art Center, Bucureşti, România. Expoziţie de grup
Perioada: 9.03 – 9.04. 2011.
Director proiect: conf. univ. dr. Petru Lucaci.
Descriere proiect
Arta şi societatea merg mână în mână în formularea şi impunerea, prin mijloace specifice, de norme, aşteptări, ideologii. Luând corpul uman ca reper se observă cum, pe de o parte, operele de artă reprezintă o istorie a evoluţiei 
modelelor corporale iar pe de altă parte, filozofia, antropologia, teologia, psihanaliza, medicina, formulează de la o epocă la alta discursuri tot mai sofisticate despre corpurile umane şi aspiraţiile, proiectele corporale ale omului.
Proiectul intitulat Corpul ca proiect cultural contemporan, provocări teoretice, replici artistice îşi propune iniţierea unui dialog controlat, interdisciplinar şi transdisciplinar pe aceasta tematică într-un sistem interactiv tip web 2.0, social-networking, cu conţinut dinamic şi aplicaţii specifice care se dezvoltă permanent, fiind susţinut de experţi în diferite domenii (sociologi, filozofi, istorici, critici de artă şi film) şi de studenţi şi cadre didactice de la universităţile de arte şi de la academia de teatru şi film sau institutul de coregrafie.
Corpul supravegheat
Miercuri, 9 martie 2011, a avut loc în Bucureşti un dublu eveniment (notabil) din sfera artelor vizuale: deschiderea Galeriei Victoria Art (centru de artă contemporană) şi vernisajul expoziţiei de grup Corpul supravegheat/ Body under Surveillance, organizate în noua galerie.
Prin amploare, concept şi vizibilitate, expoziţia, care poate fi vizitată pînă pe 9 aprilie, echivalează cu o bienală. Artiştii expozanţi sînt: 2 Meta, Dan Acostioaei, Alexandru Antik, Cătălin Bădărău, Matei Bejenaru, Răzvan Boar, Traian Boldea, Irina Broboană, Laurenţiu Damian, Larisa David, Aurora Dediu, Anca Diaconu, Daniel Djamo, Carmen Dobre, Mihai Florea, Alex Gâlmeanu, Cristina Garabeţanu, Ion Grigorescu, Andreea Hajtajer, Regele Ionescu, Regina Ionescu, Bianca Ioniţă, Gabriel Kelemen, Petru Lucaci, Flavia Lupu, Bogdan Mateiaş, Romana Mateiaş, Valeriu Mladin, Corina Nani, Ionuţ-Florin Negrilă, Veronica Negrilă, Marina Oprea, Christian Paraschiv, Cosmin Paulescu, Dan Perjovschi, Andrei Radu, Bogdan Raţă, Marilena Preda Sânc, Alfred Schupler, Gabriel Stamate, Bogdan Teodorescu, Roman Tolici, Diana Tropoe, Aurel Vlad. Director al proiectului intitulat „Corpul ca proiect cultural contemporan. Provocări teoretice, replici artistice“ şi curator al expoziţiei este conf. univ. dr. Petru Lucaci.
Larga participare a artiştilor, diversitatea stilistică, dar şi a mediilor utilizate sînt un argument pentru vizitarea expoziţiei. O analiză, chiar succintă, a lucrărilor reunite de eveniment ar conduce la redactarea unui catalog. Altfel spus, spaţiul pe care îl avem la dispoziţie într-o revistă de cultură ne invită să ne rezumăm la semnalare, mai degrabă decît să comentăm „cele văzute“.
Pentru a lua pulsul evenimentului, stăm de vorbă cu unul dintre participanţi, Cosmin Petru Paulescu (cunoscut în lumea artelor vizuale sub numele de Cozo), care ne spune următoarele: „Sînt preocupat de corpul uman încă de la începuturi, din studenţie. În anii formării mele era vorba mai mult despre imagini pictate, mă refer la o serie de autoportrete, introspecţia la nivel personal fiind o caracteristică a vîrstei. Ulterior, m-am orientat spre performance art, formă de manifestare în care corpul este element principal. De atunci pînă în prezent m-am ocupat constant de această zonă, care presupune o implicare a corpului în proporţie de (aproape) 100% în actul artistic. Un alt performance al meu (faţă de cel cu care particip, în variantă filmată – heavy rotation – la expoziţia Corpul supravegheat) este cel susţinut în 
Noaptea Galeriilor, într-un spaţiu numit Atelier în Tranziţie. Atunci a fost o acţiune în care m-am bazat pe poezie şi pe imagine corporală. Spaţiul de desfăşurare a fost vitrina unui fost magazin de confecţii, actualmente sediu de bancă, unde am citit poezii de-ale mele pe care le-am asociat spargerii pereţilor interiori cu un topor. Eram îmbrăcat în frac şi asiguram comunicarea cu exteriorul printr-un microfon şi difuzoare. Fiind vorba despre un spaţiu în tranziţie, atmosfera a fost dezinhibată şi nu am avut nici o restricţie privind amenajarea interioară care urma să fie înlocuită total în scurt timp. Revenind, particip în această expoziţie la invitaţia conf. univ. dr. Petru Lucaci, cu care sînt coleg la Universitatea Naţională de Artă; domnia sa este la Departamentul Pictură, eu – la Departamentul Artă Murală. Cunoscîndu-mi preocuparea pentru corp, care face obiectul unor studii şi cercetări ale sale de multă vreme, pot spune că această colaborare s-a materializat cu plecare din ambele sensuri“.
Continuăm discuţia cu un alt participant, Valeriu Mladin, pe care l-am mai avut invitat de curînd în paginile Observatorului cultural, cînd ne-a acordat un amplu interviu. Cu această ocazie, ne spune: „Încă din copilărie desenam mai degrabă figuri decît peisaje şi obiecte. Preocuparea pentru corp mi-a rămas peste ani, deşi mă străduiesc să abordez şi alte teme. În zona aceasta a corporalităţii mă simt mai în largul meu. Particip la expoziţia Corpul supravegheat cu cîteva portrete ale unui important personaj din peisajul artistic contemporan din Bucureşti, din România, Alexander Hergan, un investitor român stabilit în America, revenit în ţară, care a cumpărat în ultimele două decenii foarte multe lucrări de artă, ajutînd totodată numeroşi tineri artişti. Începînd din anii ’90, m-a vizitat în atelier pentru diverse achiziţii, la una dintre întîlniri rugîndu-mă să-i fac nişte portrete, pe care le-am finalizat în urmă cu vreo trei ani. Expun acum la Victoria Art cîteva dintre portretele acestei serii de nouăsprezece lucrări, iar joi voi expune alte patru, la Institutul Cultural Francez, unde va fi vernisată o expoziţie de grup. Fac o invitaţie tuturor cititorilor revistei Observator cultural să viziteze aceste expoziţii.
Seria portretelor a fost iniţial destinată domnului Hergan, dar lucrurile s-au mai complicat între timp şi deocamdată eu sînt deţinătorul acestora. Mă bucur că, la trei ani de la realizarea lor, am ocazia de a le expune în cadrul unor evenimente expoziţionale distincte, într-un interval de timp apropiat. Alte trei dintre lucrările seriei au fost expuse la o recentă licitaţie Artmark.
Este o a doua participare a mea sub egida «Corpul ca proiect cultural contemporan. Provocări teoretice, replici artistice», proiect iniţiat de colegul de catedră, conf. univ. dr. Petru Lucaci. Ne cunoaştem de mulţi ani şi ne ştim reciproc preocupările. Seria propusă de mine este potrivită pentru tema «Corpului supravegheat», deoarece modelul pe care l-am avut, acest domn Hergan care apare în lucrările mele, se autosupraveghează – l-am portretizat în atitudini pe care le are dimineaţa, în faţa oglinzii, atunci cînd, teoretic, nu îl vede nimeni.
Apoi, expoziţia avea nevoie şi de lucrări realizate în tehnici tradiţionale, deoarece se merge mult pe fotografie, print şi video. De altfel, eu sînt prezent în expoziţie şi cu un film video în tehnică slow motion, realizat împreună cu un alt coleg, de la Catedra Foto-Video, Daniel Constantinescu, film care pre-zintă deformările corpului uman imposibil de sesizat la o viteză normală de derulare, relativ la inerţia retinei“.
În speranţa că cititorul a fost incitat de cele anunţate sau de scurtele interviuri luate şi că va vizita noul spaţiu expoziţional, vom încheia cu descrierea proiectului care stă la baza expoziţiei propuse de conf. univ dr. Petru Lucaci. „Arta şi societatea merg mînă în mînă în formularea şi impunerea, prin mijloace specifice, de norme, aşteptări, ideologii. Luînd corpul uman ca reper, se observă cum, pe de o parte, operele de artă reprezintă o istorie a evoluţiei modelelor corporale, iar pe de altă parte, filozofia, antropologia, teologia, psihanaliza, medicina formulează de la o epocă la alta discursuri tot mai sofisticate despre corpurile umane şi aspiraţiile, proiectele corporale ale omului.
Proiectul îşi propune iniţierea unui dialog controlat, interdisciplinar şi transdisciplinar pe această tematică, într-un sistem interactiv Web 2.0, Social Networking, cu conţinut dinamic şi cu aplicaţii specifice care se dezvoltă permanent. Dialogul are rolul de a crea o comunitate ştiinţifică multidisciplinară şi obţinerea unor repere ştiinţifice, tehnologice şi culturale pentru artele vizuale, prin deschiderea şi susţinerea dialogului în cadrul unor comunităţi de interes ale artiştilor, în vederea creşterii coeziunii, focalizării tematice şi contextualizării creaţiei artistice. Abordările interdisciplinare existente la acest moment vor servi pentru artiştii vizuali drept provocări la replici artistice pe măsură. Dialogul va fi susţinut de experţi în diferite domenii (sociologi, filozofi, istorici, critici de artă şi film) şi de studenţi şi cadre didactice de la Universitatea Naţională de Arte şi de la Academia de Teatru şi Film, Institutul de Coregrafie/ Centrul de Dans Contemporan.“
(Mihai Plămădeală, Observator cultural; Foto: Cristi Farcaș, Modernism.ro)
tradiţia cultural-artistică autohtonă, conectatată, în acelaşi timp, formelor contemporane de limbaj artistic din lume. Imaginenea şi noile medii de expresie şi comunicare vizuală sunt un reper al procesului creativ- conceptual, care surprinde dincolo de limitele unui insatantaneu patimile, pasiunile, iubirile şi chiar revoltele unei generaţii tinere ce se ascunde în spatele obiectivului. Şi, cine poate fi mai liber, mai spontan şi lipsit de scrupule în a transmite o idee, fie ea şi „ambalată” în „infantilismul” vârstei, decât tânăra generaţie de studenţi? Ei sunt cei care s-au aplecat cel mai mult spre boom-ul informaţional al pluridisciplinarităţii comunicaţionale de tip occidental. Plecând de la tema portretului, proiect coordonat de lector universitar dr. Eugen Savinescu, autoportretizarea şi autoreprezentartea, ca expresie secvenţială temporară, accidentală sau experimentală, a devenit subiect de studiu pentru tinerii studenţi ai universităţii clujene.
Conectaţi la ceea ce înseamnă imaginea tehnică: fotografia, imaginea video, arta asistată şi generată de computer, cu toate conjugările şi transferurile posibile între aceste domenii, dar şi instalaţia, acţonismul şi artele intermedia, toate aceste investigaţii asigură un fond cultural profund în evoluţia studenţilor ca viitori creatori a unor genuri tradiţionale şi experimentale ce duc la originalitate artistică.
Producţiile video sunt bazate pe metafore vizuale, instalaţii video şi experiment vizual. În domeniul prelucrării digitale a imaginilor dinamice (postprocesare digitală de imagine video, animaţie 2D şi 3D studenţii realizează produse specifice domeniului multi-media: CD-uri, Site-uri şi se implică în domeniul artei asistate de computer (computer art). Desigur, această platformă de cercetare a artelor vizuale râmâne una deschisă atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori.
artavizuala21 