Estetica obiectului casnic în creaţia lui Marek Cecula


Personalizarea obiectelor din natură

Sunt artişti, în special ceramişti, oamenii dedicaţi frumosului, care promovează prin creaţia lor o estetică ce implică însuşirea definită de acest adjectiv. Dar, înainte de a fi un bun meşteşugar, arta contemporană postmodernă introduce un nou concept, idee apărută în cartea lui Thomas Khun, intitulată The structure of scientific Revolutions (1962), care respinge imaginea convenţională şi o reformulează ca principiu estetic. Conform acestei teorii ştiinţa progresează într-un sens raţional şi fiecare descoperire completează o judecată a trecutului pe care o întregeşte. Un obiect poate exprima proprietățile și relațiile esențiale ale unei realităţi simultan cu diverse concepte fundamentale ale intelectului, care asigură cadrul cunoașterii. Fizica poate dovedi că două obiecte pot ocupa acelaşi spaţiu. Dacă acest lucru este adevărat, de ce arta nu ar aplica acest principiu?

Marek Cecula este un artist aparte. Cei mai mulţi artişti lucrează în prezent la New York, un important centru al artelor contemporane. Dar, Cecula vine din alta parte, de acolo de unde, cândva, lumea Occidentală se termina. El s-a născut în Polonia, la Kielce, în anul 1944. Marek Cecula lucrează în trei „lumi” ale artei: design, ceramică şi sculptură. Designul este „mâna care îl hrăneşte”, dar celelalte două lumi nu sunt în izolare. Toate aceste trei discipline ale artelor se influenţează una pe cealaltă. Şi, arta lui se concretizează ca un dialog între formă, tehnică şi materialul ceramic pe care îl foloseşte şi prelucrează prin intermediul arderilor tradiţionale cu lemn. Materialul transformă expresia în idee şi o ridică la rang de artă. Mesajul devine concept, necesar dialogului, iar finalitatea este lansarea informaţiei în societate ca produs cu încărcătură estetică.

Cecula este cel care a schimbat tradiţia ceramicii industriale. A dus-o cu un pas mai departe. Seturile de farfurii, vase, ceşti şi recipiente exprimă realitatea sau, mai curând, un mesaj al unei realităţi simultane. De exemplu, farfuriile sunt aşezate direct pe podea. Ele descriu o un covor oriental, un covor magic pe care nu poţi păşi. Proiectul intitulat „Covor de porţelan” („The Porcelain Carpet Project”) vorbeşte despre tradiţia cinei, dar deplasează convenţia în spaţiul conceptual. Lucrarea este o instalaţie formată din 576 de farfurii din porţelan, împărţite în trei grupe de 192 de piese: colorate, decorate în alb-negru şi simple de culoare albă.

De multe ori, munca cu obiectul fizic, în post-modernitate, nu este suficient de bine pregatită pentru a transpune o ideee. Ei bine, da, dar nu se poate construi la nesfârşit un monument din bronz…”, spune Cecula. Lucrarea conceptuală intitulată „Klepisko” (2008) este o „urmă de lut pe podea”, un joc în două şi trei dimensiuni, constând în fisuri care dezvăluie ochiului elemente neoclasice de arhitectură ce par a fi dintr-un alt timp, ca într-o arheologie iniţiatică care evocă cele două emisfere ale creierului. Ochii noştri sunt deschişi în emisfera dreaptă, iar ecourile gândului sunt reprezentate de emisfera stângă.

Artist ceramist, designer şi educator Marek Cecula are un studio de proiectare în New York City. În anul 1985, el a înfiinţat Departamentul de ceramică din Şcoala de Design Parsons, New York şi a condus programul secţiei până în 2004, când a devenit curator la a treia Bienala de Ceramică din Israel. Între anii 1985-2004 a fost Decan al Facultăţii din New York şi profesor la Colegiul Naţional de Artă şi Design din Bergen, Norvegia. Timp de trei ani a condus un studio de creaţie în Kielce.
Cecula coordonează în prezent programe în domeniul designului la Academia de Artă şi Design Betaleel, în Ierusalim şi este curator, din anul 2008, la Muzeul Gardnier din Toronto.

Marek Cecula a participat la expoziţii în întreaga lume, cum ar fi de exemplu: Garth Clark Gallery, New York, (2007); Drud şi Galeria Køppe, Copenhaga, Danemarca (2006); Muzeul de Artă, Racine, Wisconsin (2003) şi Centrul de pentru Artă Contemporană, Castelul Ujazdowski, Varşovia, Polonia (1999). Lucrările lui pot fi găsite în multe colecţii particulare dar şi publice: Muzeul de Artă Newark, New Jersey, Muzeul de Arte Frumoase, Boston, Massachusetts, Muzeul de Artă Carnegie, Pittsburgh, Pennsylvania şi Nordenfjeldske Kunstindustrimuseum, Trondheim, Norvegia.
Timp de mai mulţi ani, munca lui s-a concentrat pe manipularea produselor industriale şi transformarea lor în obiecte cu încărcătură estetică. „Ca artist şi designer eu sunt familiarizat cu fabricarea porţelanului industrial şi am acces la acest material. Această poziţie îmi oferă mai multe canale de interacţiune creativă într-un teritoriu care este fizic şi ideologic distanţat de studioul ceramic tradiţional. Multe din lucrările mele anterioare provin din rândul produselor industriale din ceramică şi folosesc statutul lor de obiect în serie, ca o componentă conceptuală şi estetică”, spune Marek Cecula.

Producţia de ceramică al lui Cecula, în special vasele şi obiecte de poterie, este arsă, de mai multe ori, la temperaturi ridicate, în cuptoare anagama, care folosesc drept combustibil lemnul, arderi prin intermediul cărora obţine efecte cromatice ce se situează la polul opus al perfecţiunii „netede” dictate de standardele industriale. Strategia de a lucra direct cu focul, ca proces şi forţă creatoare în sine, este o etapă ce reprezintă punctul nodal al acestui proces creativ. Focul cu lemne a fost folosit peste tot în lume şi a fost prezent alturi de om dea lungul istoriei sale până în prezent, fiind o unealtă de care nu neam desprţit niciodată. Tehnica Raku, spre deosebire de ceramica ornamentată cu ajutorul glazurilor colorate, care au un aspect tehnic, în funcţie de plasarea în cuptor, a tipului de argilă folosită şi a esenţelor de lemn din timpul arderii, conferă obiectului unicitate prin texturi de o înaltă fineţe estetică. Distrugerea clasicului prezintă o aparenţă. Orele lungi a arderilor cu lemn lasă urme de cenuşă şi focul îşi pune amprenta asupra formelor industriale, transformând porţelanul clasic în operă de artă. Imperfecţiunile şi deformările produse în masa porţelanului, în timpul „jocului” dintre hazard şi procesul tehnologic controlat, a devenit o provocatoare ce poartă amprenta stilistică a unei frumuseţi şi funcţionalităţi inconfundabile a obiectelor din lumea artei şi designului postmodernist al lui Marek Cecula, definit prin deconstrucţie şi reconstrucţie. Aceasta este răspunsul lui faţă de post-modernism. „Conceptele sunt uneori amuzante şi uneori absurde în a defini produsul frumos”, spune Cecula. „Acest lucru este o continuare a proiectului meu de a provoca şi submina valorile culturale stabilite de estetica ce începe ca un proces cu impact asupra contextului în care ne formulăm concepţiile noastre de frumuseţe şi percepţia noastră de valoare despre obiectul ceramic de pe piaţa artei. Am experiment mai multe tehnici şi concepte despre obiectele din ceramică şi am explorat semnificaţia lor în cultura contemporană. Sunt sedus de joacă, ce are un rol important în viaţa noastră, dar şi de producţia unei ceramici cu valoarea estetică. Eu sunt un înger, un antropolog, care este în mod constant implicat în procesul de a descoperi forma, relaţia cu acesta, funcţia şi funcţionalitatea obiectului”, completează Marek Cecula pentru a defini rolul său în procesul de creaţie.

Marek Cecula a fost invitat, în calitate de profesor, la Royal Collage of Art, în anul 2008. „Programele ceramice de proiectare trebuie să fie introduse în departamentele de operare cu lutul pentru a extinde şi diversifica curriculumul tradiţional din ceramică. Adaptarea acestor programe vor ajuta procesul de pregătire a unor generaţii de studenţi, absolvenţi care vor putea răspunde la provocările şi cerinţele acestui mediu artistic în veacul al XXI-lea, în care am păşit. Noile tehnologii, cu noile materiale îmbunătăţite au condus la apariţia unor designeri ceramişti care au cunoştinţe despre procesele industriale şi contribuie deja la schimbarea esteticii din domeniul designului şi al artei”, spunea Cecula în cadrul unei conferinţe.

Noul ciclu tematic a lucrărilor intitulate „Natura” se bazează pe amprenta directă a elementelor naturale, cum ar fi de exemplu un copac, o piatră sau pământul, imaginea structurilor naturale find transpusă „direct” pe obiectele din ceramică. Cecula reinventează forma obiectului pentru a deveni un mediator între elemente naturale existente şi utilitatea acestuia. În calitatea sa de designer se dovedeşte a fi un observator care selectează resurse din natură, piesele şi formele vaselor lui fiind traduse, cu minim de intervenţie, ca obiecte utilitare. Intenţia este cea de a introduce natura în mediul casnic al produsului funcţional. Pentru a conchide, pot spune că piesele lui Marek Cecula apar pe masa noastră, formând lumea obiectelor utilitare cu forme primare şi texturi diferite, preluate din lumea naturală, care se dezvăluie ochiului prin personalizare ca obiecte estetice şi rafinate. (Grigore Roibu)
Citiţi pe aceeaşi temă:
Magia formelor în creaţia ceramistei Bodil Manz

Vasele lui Ron Nagle

Rudy Autio – un reper în noul limbaj al artelor contemporane

2 comentarii la “Estetica obiectului casnic în creaţia lui Marek Cecula

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s