Tetsuya Yamada – formele tridimensionale ale industrializării


Yamada: Pot crea mobilier
ca o sculptură

Trăim într-o lume artificială. Artificialitatea lumii postmoderne provine din obişnuinţele vieţii de zi cu zi: pe de o parte mâncarea este tot mai artificială, tratată genetic şi cultivată ştiinţific, iar pe de alta suntem atraşi tot mai mult de lumea virtuală a ficţinii mediatice. Postmodernismul artistic reevaluează radical trecutul istoric al omenirii. În acest sens, lutul ca material de lucru acoperă toată istoria şi nu poate lipsi din viaţa noastră contemporană. Nu există altceva mai fascinant decât procesul de creaţie „primitiv”, cu ajutorul argilei care, se pare, face parte din noi ca fiinţe umane. Modelajul este atemporal. Există limite şi, uneori, aceste limite au cauzat investigaţii experimentale pentru artiştii postmodernităţii. Este o problemă interesantă că începuturile Postmodernismului sunt legate de un registru foarte larg de a găsi puncte de expansiune pentru ceea ce pare a fi un mediu limitat al artelor, în ideea de progres nelimitat informaţional, care a contribuit la crearea unei noi viziuni asupra lumii.

Tetsuya Yamada este un artist care insuflă un anumit tip de semnificaţie formelor tridimensionale din arta contemporană. El sa născut şi a copilărit în Tokyo (n. 1968), Japonia, după care a devenit profesor asistent la New York State College of Ceramics at Alfred University, fiind în acelaşi timp şi membru al Colegiului de ceramică Alfred din cadrul Universiţii New York. În prezent trăieşte şi lucrează în Minneapolis, SUA, fiind un artist profesionist şi asistent la catedra de ceramică de la Universitatea din Minnesota – Twin Cities.

În anul 2007, expoziţia Morice, face referire, prin titlu, la expresia pe care Constantin Brâncuşi şi Marcel Duchamp ar fi putut să o folosească atunci când doi prieteni se abordează unul pe altul. Termenul „morice” este unul de alint, folosit pentru împrejurări în care doi oameni se cunosc de mult timp, se întâlnesc şi sunt legaţi de o strânsă prietenie. Artistul combină un element preluat de la Duchamp forma de porţelan alb (referinduse la pisoar) cu un element vertical, care reflectă geometrii simple, dar rafinate, specifice formelor din sculptura lui Brâncuşi. În anumite situaţii plastice Yamada „întinde” forma lucrărilor lui pe verticală, provocând o asemănare formală cu Pasărea în spaţiu aparţinând scultorului român. Câteva sculpturi sunt sprijinite pe un scaun de bucătărie, amintind privitorului de roţile de biciclete ale lui Duchamp. În total Yamada a produs 45 de cicluri compoziţionale pe această temă, grupate întro „pădure” sculpturală totemică de artefacte care, atunci când sunt puse în relaţie, recreează experienţa unei plimbări prin atelierul lui Brâncuşi. În lucrările acestui ciclu tematic este fascinat de relaţia dintre ceramică şi lemn, creând sculpturi care încorporează cele două medii de expresie artistică. Obiectele creaţiei sale inspiră o stare de fragilitate faţă de aşa zisa ceramică robustă, conferind impresia de „căldură” în combinaţia dintre lemn şi materialul ceramic. Pe partea de sus a acestor platforme de lemn, Yamada a pus forme falice, tratate artizanal, din ceramică industrială albă.

Sculpturile sale abstracte au un sens geometric, echilibru şi ritm care evocă ambiguitatea produselor industriale. Anul acesta (17 februarie 2011) el a deschis expoziţa intitulată „Quadropheniapiggy”, la Tokyo, în galeria Artspace, atragând atenţia asupra „industrializării artei contemporane în faţa întunecată a morţii”. Yamada a realizat o serie de scaune din fibră de sticlă, de dimensiuni mari, sub forma unui craniu, obiecte colorate strident, asemenea bomboanelor pentru copii. Fiecare scaun este de 90×120 centimetri şi este inscripţionat cu logo-ul iconic al artistului. „Pot crea mobilier ca o sculptură”, spune Tetsuya Yamada.
Seria scaun-craniu întruchipează estetic sensibilitatea lui Yamada care a fost numit un „designer rafinat şi nebun”, şi pune un „spin” interpretativ stilistic asupra semnificaţiei scaunului în viaţă.
(Grigore Roibu)
Citiţi pe aceeaşi temă:
Alessio Tasca – fascinaţia formelor produse cu extrudorul

Magia lutului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s