6 proiecte româneşti în cursa pentru premiul Mies van der Rohe 2011

Premiul Mies van der Rohe 2011

Premiul Mies van der Rohe, iniţiativă a Comisiei Europene şi a Fundaţiei Mies van der Rohe are ca scop recunoaşterea excelenţei din domeniul arhitecturii. Înscrierile în competiţie nu ţin cont de scară sau program, singurul criteriu fiind contribuţia adusă oraşelor europene. În acest sens, premiul devine o platformă pentru investigarea, dezvoltarea şi implementarea arhitecturii sustenabile ce promoveaza benefiiciile sociale, culturale şi economice ale unei dezvoltări durabile. Dintre toate proiectele înscrise, se va acorda un singur Premiu, în valoare de 60.000 de euro şi o Menţiune Specială în valoare de 20.000 de euro.

Anul acesta au fost înscrise în competiţie 343 de proiecte din întreaga Europă, dintre care 6 sunt semnate de arhitecţi români.

Iată proiectele birourilor de arhitectură din România:

1. Centru de Cultură Urbană Cluj – Turnul Croitorilor
AAU – Atelier de arhitectură şi urbanism Cluj
Arhitecţi: Adrian Borda, Eleonora Dulău, Klara L. Veer

Foto: © Vakarcs Lorand

2. Clădire de apartamente MCN
ADN Birou de Arhitectură
Arhitecţi: Andrei Şerbescu, Adrian Untaru, Sebastian Şerban, Bogdan Brădăteanu

Foto: © Andrei Mărgulescu
Proiect publicat în numărul 110 al revistei igloo habitat&arhitectură.

3. Casa Harmonia
ANDREESCU & GAIVORONSCHI
Arhitect: Vlad Alexandru Gaivoronschi

Foto: © Ovidiu Micşa
Proiect publicat în numărul 108-109 al revistei igloo habitat&arhitectură.

4. Sediul BănciiI Transilvania
D.S. BIROU DE ARHITECTURĂ
Arhitect: Ştefan Dorin

Foto: © Şerban Bonciocat
Proiect publicat în numărul 88 al revistei igloo habitat&arhitectură

5. Casa de vacanţă din Cărpiniş
Graphic Studio
Arhitecţi: Remus Harsan, Dragoş Perju, Karoly Nemes, Crina Popescu

Foto: © Corin Trandafir
Proiect publicat în numărul 107 al revistei igloo habitat&arhitectură.

6. Casa Dincă
SKBD Studio Kim Bucşa Diaconu
Arhitecţi: Tiberiu Bucşa, Ioana Pagu

Foto: © Dacian Groza
Mai multe detalii pe www.miesarch.com
SURSA: igloo.ro

Şcoli de artă – Universitatea din Kent

PROIECT: Hawkins/Brown
FOTO: Daniel Clements, Tim Crocker
TEXT: Anca Rotar

School of Arts, University of Kent

Articol publicat în numărul 107 al revistei igloo habitat & arhitectură

În 2007, conducerea Universităţii din Kent a organizat o competiţie de arhitectură pentru proiectarea unui nou sediu al Facultăţii de Arte din cadrul campusului. Juriul a apreciat calităţile estetice ale fiecăreia dintre cele cinci propuneri înscrise în concurs, dar s-a oprit asupra aceleia care, dincolo de aspectul său, putea cu adevărat găzdui o şcoală de teatru, film şi arte vizuale. Alegerea s-a dovedit a fi cea corectă, noua clădire, finalizată în vara acestui an, fiind recompensată cu un premiu RIBA, atât pentru prezenţa sa fizică, cât şi pentru crearea unui sentiment de comunitate în rândul studenţilor şi al profesorilor.

Purtând numele regizorului britanic Derek Jarman (1942-1994), construcţia marchează acum intrarea în campusul Universităţii din Kent, pe locul unui fost sens giratoriu. În colaborare cu arhitectul peisagist Farrer Huxley, echipa Hawkins/Brown a creat şi două noi spaţii publice, respectiv o piaţă urbană în faţa noii clădiri şi un scuar ce realizează legătura dintre aceasta şi sediul Facultăţii de Arhitectură. Graţie amplasării sale, acest al doilea spaţiu le oferă studenţilor şansa de a-şi expune lucrările sau de a organiza spectacole, facilitând, în aceaşi timp colaborarea dintre cele două departamente.

Structura clădirii Jarman este placată integral cu zinc, deschiderile apărând drept goluri împuşcate, situate la intervale regulate în cadrul faţadei. Graţie suprafeţelor generoase de sticlă incluse în peretele-cortină, interioarele sunt iluminate în mod natural şi, în acelaşi timp, activitatea desfăşurată în cadrul primelor niveluri ale clădirii poate fi observată din exterior. Protecţia solară se realizează prin intermediul reţelei de zinc încorporate în faţadă, ce nu solicită prezenţa unui dispozitiv extern de umbrire. Clădirea este flancată de două scări de urgenţă care, dincolo de rolul lor funcţional, temperează aspectul solid, monolitic al ansamblului.

La interior, birourile, amfiteatrele şi atelierele sunt dispuse în jurul unui atrium generos, dezvoltat pe verticală. Prin prezenţa gurilor de vânt dispuse în formă de piramidă, acesta asigură şi ventilarea naturală a clădirii. Secţia de film din cadrul facultăţii este singura care necesită ventilare mecanică, pentru optimizarea acusticii. Atriumul adăposteşte, de asemenea, scara principală, realizată din oţel şi prevăzută cu spaţii de legătură, ideale pentru întâlniri şi schimburi informale între studenţi şi profesori.

Arhitecţii au optat pentru o cromatică neutră, în negru, alb şi tonuri de gri, pentru a crea o senzaţie de ordine şi echilibru într-un spaţiu debordând de activitate şi energie. Acest fundal este punctat de accentele roşu-aprins ale pieselor de mobilier şi panourilor de afişaj. Mai mult, corpurile de iluminat cu formă sferică, dispuse în cascadă, realizează conexiunea vizuală între diferitele segmente ale clădirii. La nivelul acoperişului, birourile personalului universitar sunt dispuse în jurul unei terase generoase, ce poate fi folosită ca spaţiu de curs, atunci când vremea o permite. Astfel, arhitecţii de la Hawkins/Brown au creat o structură flexibilă, adaptabilă şi deschisă, capabilă să evolueze în acelaşi ritm cu instituţia pe care o găzduieşte.
SURSA: igloo.ro